Ce propunere de spațiu a făcut PNL pentru viitorul Muzeu al Ororilor Comunismului

Potrivit inițiativei legislative depuse de parlamentarii PNL, Muzeul Ororilor Comunismului ar urma să fie constituit ca instituție publică, cu personalitate juridică, de importanță națională, aflată în subordinea Ministerului Culturii.

Acest muzeu ar urma să fie finanțat de la bugetul de stat și din fonduri extrabugetare, donații și sponsorizări.

Muzeul va avea ca obiectiv prezentarea realităților vieții socio-economice și culturale din România din perioada 1945-1989, cu scopul informării corecte a publicului cu privire la abuzurile, crimele, torturile asupra oponenților regimului comunist.

VIDEO Novak Djokovic, surprins la plimbare noaptea în Belgrad, fără gardă de corp. Ce făcea campionul mondial la tenis când a fost filmat

23:51

TRAGEDIE Caz uluitor. Medicii au pus moartea unei fetițe pe seama iPadului

22:50

Patrimoniul muzeului se va constitui din colecții de piese și documente realizate în colaborare cu Institutul de Studiere a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.

Inițiatorii, printre care Alina Gorgiu, Gigel Știrbu, Florin Alexe, Ludovic Orban, Theodor Paleologu, Teodor Atanasiu, consideră că Palatul Parlamentului este foarte potrivit pentru locația Muzeului Ororilor Comunismului deoarece „clădirea a fost concepută de unul dintre cei mai brutali dictatori din Europa, cu prețul unor vieți omenești și cu sacrificiul unui popor întreg care a suportat lipsuri de nedescris pentru ca Ceaușescu să aibă resursele necesare unei asemenea construcții”.

„Această clădire trebuie să închidă în zidurile sale amintirea ororilor care s-au petrecut în comunism, dar și memoria rezistenței și victimelor comunismului, care, prin sacrificiul lor, au făcut posibil astăzi să avem un Palat al unui Parlament ales democratic”, au mai apreciat aceștia.

Inițiatorii consideră că este necesară înființarea acestui muzeu din motivație istorică, pentru a transmite ororile înfăptuite de regimul comunist și eroismul rezistenței anticomuniste. „Românii trebuie să cunoască atrocitățile înfăptuite de regimul comunist pentru a se putea păzi de o experiență similară”, au apreciat inițiatorii.

Ei au arătat că, în timpul regimului comunist, cei care făceau parte din elita societății, dacă nu au fost omorâți, au fost târâți în închisori, în lagăre de muncă silnică sau au fost persecutați, hărțuiți, cu domiciliul forțat, cu drepturi interzise, anihilați. „În perioada comunistă, România și-a pierdut valorile, călăuzele, 800.000 de oameni au murit și 3.000.000 au pătimit în cele 44 de penitenciare și 72 de lagăre de muncă forțată ale regimului totalita”, au mai arătat inițiatorii.

Ei au menționat că, în acea perioadă, economia a fot devalizată rapid și „comuniștii au distrus „cultura, istoria și credința poporului român”, demolând biserici.

Proiectul a fost depus în 9 martie și urmează să fie dezbătut mai întâi la Senat care este prima Cameră sesizată, Camera Deputaților fiind for decizional.

Ideea înființării unui muzeu al comunismului a fost susținută și de președintele Klaus Iohannis. În 16 decembrie 2014, Iohannis, pe atunci președinte ales, a participat la manifestările de la Timișoara organizate la împlinirea a 25 de ani de la izbucnirea Revoluției din Decembrie 1989, ocazie cu care a pledat pentru construirea unui „mare muzeu național al comunismului, care să inspire proiecte educaționale mari”.

„De prea multe ori am arătat că nu am învățat nimic din istorie, deci nu ne mai putem permite să ignorăm lecțiile trecutului, așa cum este conștientizarea ororilor pe care comunismul le-a produs în România. Pentru mine aceasta este cu siguranță o temă de readus în prezent, de repus în discuția societății. Viitorul democratic al națiunii române depinde de modul în care ne asumăm un trecut tragic, dar și de felul în care demonstrăm zi de zi că știm să apărăm libertatea, drepturile omului și valorile europene. De aceea, avem mereu nevoie de amintire și reamintire, doar așa ne putem feri de comunism. România are nevoie de un mare muzeu național al comunismului care să inspire proiecte educaționale mari, să inspire teme privind diversitatea, nevoia de toleranță, de responsabilitate civică. În calitate de președinte al României, voi pleda pentru construirea unui astfel de muzeu, pentru că președintele trebuie să vegheze la cultivarea și protejarea memoriei națiunii sale”, a afirmat atunci Iohannis.

Șeful statului a arătat că dorește înființarea unui muzeu al comunismului și cu ocazia unei vizite pe care a făcut-o, la sfârșitul lunii ianuarie, la arhivele CNSAS de la Popești-Leordeni. Cu acest prilej, Iohannis a spus că în aceste dosare de la CNSAS se află memoria comunismului și că ea va avea o contribuție importantă la deschiderea unui muzeu al comunismului.

De asemenea, în februarie, președintele Iohannis posta un mesaj pe Facebook, după întâlnirea cu președintele Germaniei Joachim Gauck, în care arăta că acesta cunoaște ca nimeni altul comunismul și experiența acestuia e neprețuită pentru proiectul său de înființare în România a unui muzeu al comunismului.

Constituirea unui muzeu al comunismului nu reprezintă o inițiativă nouă între parlamentarii și miniștrii români.

Astfel, în 29 mai 2012, Senatul adopta tacit o inițiativă legislativă prin care se propunea înființarea „Muzeului Comunismului”, unde să fie etalate exponate relevante pentru această perioadă istorică, atât în România, cât și în străinătate.

Proiectul îi avea ca inițiatori pe deputatul UDTTMR Amet Aledin – (minorități), deputatul UNPR Tudor Ciuhodaru, deputatul independent Mircia Giurgiu și pe deputatul PDL Petru Movilă.

Potrivit inițiatorilor, această instituție urma să fie subordonată Ministerului Culturii, din partea căruia urma să primească finanțare. Muzeul putea primi, de asemenea, donații, supuse legislației românești în vigoare în acest domeniu.

Reprezentanții Executivului au apreciat însă la momentul respectiv că este discutabilă înființarea unei astfel de instituții publice în subordinea Ministerului Culturii, întrucât, cel puțin parțial, s-ar crea un paralelism instituțional nejustificat, în condițiile existenței Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.

În aprilie 2013, deputații USL au respins, în plen, proiectul de lege în acest sens.

Și fostul președinte Traian Băsescu a susținut ideea înființării unui muzeu al comunismului în Palatul Parlamentului.

În septembrie 2014, prezent la Congresul PNȚCD, Traian Băsescu a spus că este nevoie și că nimeni nu a găsit resurse pentru înființarea unui muzeu al comunismului în Palatul Parlamentului.

„Ce am înțeles de la înțelepții din partidul dumneavoastră este că era nevoie de o curățare a societății românești de propriul ei trecut. Dacă vreți, era nevoie de o atitudine politică, în primul rând și această realitatea pe care am înțeles-o fie de la domnul Coposu, Diaconescu, de la domnul Galbeni, a fost o realitate pe care am încercat să o materializez și, parțial, am reușit în mandatul meu”, a spus atunci Traian Băsescu.

El a vorbit, în acest context, despre condamnarea comunismului. „O condamnare care a avut o listă întreagă de obiective practice în raportul de condamnare a comunismului, liste practice care, în cea mai mare parte, s-au materializat, cu excepția unui singur element de acțiune, care însemna un muzeu al comunismului. Niciunul din diriguitorii Parlamentului României nu au găsit resurse să pună la dispoziție, în Parlament, un spațiu pentru așa ceva. Sigur, avem Sighetul, avem multe alte elemente, dar ar fi fost extrem de important ca în Casa Poporului să existe un astfel de muzeu al comunismului în care documente care astăzi stau la baza inclusiv a procesului îndreptat împotriva torționarului Vișinescu, spre exemplu, ar fi putut fi prezentate opiniei publice”, mai spunea fostul șef al statului.

În decembrie 2006, Traian Băsescu a propus în Parlament, la citirea concluziilor raportului Tismăneanu, câteva proiecte între care și înființarea în București a unui Muzeu al dictaturii comuniste din România.