Acuzat de agresiune sexuală, Julian Assange a acceptat să fie interogat de procurorii suedezi. Fondatorul Wikileaks pune însă o condiție

Assange este refugiat în sediul Ambasadei Ecuadorului din capitala Marii Britanii de peste trei ani, de teamă că ar putea fi extrădat către Statele Unite. În această perioadă el i-a invitat în patru rânduri pe procurorii suedezi să-l interogheze în sediul misiunii eucuadoriene.

Avocatul său Per Samuelson a apreciat că această schimbare radicală de poziție a autorităților suedeze reprezintă o „mică victorie”, întrebându-se de ce au așteptat atât de mult timp.

„Important este că, din toamna lui 2010 și până acum, procurorul n-a făcut nimic, timp de patru ani. Acest lucru este o încălcare clară a legii suedeze. Acest lucru l-a afectat extrem de grav pe domnul Assange, le-a afectat totodată pe ambele femei, al căror caz nu a fost judecat în această perioadă de patru ani, și afectează justiția, pentru că martorii uită, timpul trece, iar situația pare mai rea în prezent decât era în 2010”, a subliniat Samuelson.

NEWS ALERT Scrisorile lui Siegfried Mureșan. Ce le-a transmis premierul desemnat miniștrilor săi înainte de votul din Parlament

14:24

CONTROVERSĂ Scandal în familia judecătoarei propuse ministru al Justiției. Fina ei, tot judecător, o acuză că „s-a băgat în reportajul Recorder pentru că aștepta un post înalt”. „La nunta mea, când era singura nașă, am stat toți ca proștii. După ce am divorțat, ieșea cu finul”

14:08

Această schimbare de strategie apare în contextul în care acuzațiile formulate împotriva lui Assange riscă să fie prescrise în august, potrivit legislației suedeze.

Australianul a cerut azil în sediul Ambasadei Ecuadorului, temându-se că Marea Britanie l-ar fi putut extrăda în Suedia pentru a fi interogat în legătură cu agresiunea sexuală, și că ar fi putut să fie trimis ulterior în Statele Unite, pentru a fi judecat în cadrul celei mai mari scurgeri de informații secrete din istoria americană.

WikiLeaks se află la originea difuzării în 2010 a aproximativ 250.000 de telegrame diplomatice și 500.000 de rapoarte militare clasate „secret al Apărării”.