Suprafața banchizei arctice din această iarnă, la cel mai scăzut nivel din istorie

Suprafața banchizei arctice a atins în această iarnă nivelul maxim de 14,54 milioane de kilometri pătrați pe 25 februarie, potrivit estimărilor preliminare, cu 1,1 milioane de kilometri pătrați mai puțin decât media anuală de 15,64 milioane de kilometri pătrați, măsurată între 1981 și 2010, și cu 130.000 de kilometri pătrați mai puțin decât precedentul record de minim istoric, înregistrat în 2011, informează lemonde.fr.

În acest an, suprafața maximală acoperită cu gheață a fost înregistrată cu 15 zile mai devreme ca de obicei. În general, între 1981 și 2010, maximul era atins de obicei pe 12 martie, precizează NSIDC.

BILANȚ România vrea să devină „pilon de reziliență” în regiune. Declarația Oanei Țoiu după reuniunile ONU

12:47

CONTROVERSĂ Grindeanu susține că AUR l-ar fi ajutat pe Ilie Bolojan să rămână la Palatul Victoria, după demitere

12:24

Data la care se înregistrează suprafața maximă a banchizei arctice variază considerabil de la un an la altul – de la 24 februarie în 1996 cel mai devreme și până la 2 aprilie 2010 cel mai târziu, au precizat cercetătorii americani.

Ținând cont de variabilitatea suprafeței acoperite cu gheață din această perioadă a anului, este posibil ca banchiza să continue să se extindă în următoarele două-trei săptămâni, au adăugat autorii acestui studiu. Totuși, pare destul de improbabil ca în perioada următoarele să se producă o acumulare de gheață suficient de mare pentru a depăși valoarea maximală înregistrată pe 25 februarie, estimează glaciologii.

Pe parcursul iernii 2014-2015, suprafața ocupată de gheața din Oceanul Arctic a crescut cu 9,91 milioane de kilometri pătrați, o creștere net inferioară în comparație cu sezonul 2013-2014, care a cunoscut o creștere record. Slaba formare de gheață din această iarnă se explică, parțial, printr-o lună februarie ce a fost caracterizată de o evoluție neobișnuită a jet-stream-ului arctic (curent de aer) care a determinat o încălzire a Arcticii pe coasta Oceanului Pacific, ce a antrenat apariția unei banchize reduse în Marea Bering și Okhotsk.

În timpul primelor două săptămâni din martie, temperaturile din întreaga zonă arctică, măsurate la câteva mii de metri altitudine, au fost cu câteva grade Celsius peste media din același interval precizat anterior, și chiar cu 8-10 grade Celsius mai mari în Marea Barents, în norul Norvegiei.

Pentru organizația ecologistă World Wide Fund for Nature (WWF), „aceste date ar trebui să fie un semnal de alarmă”.

„Încălzirea globală nu se va opri la cercul arctic și fără o reducere drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră vom sfârși prin a avea o climă complet diferită, imprevizibilă și distrugătoare pentru ecosisteme și pentru oameni”, a declarat într-un comunicat Samantha Smith, coordonatoarea Biroului pentru climă și energie din cadrul WWF. Ea a reamintit faptul că 2014 a fost anul cel mai cald de pe Terra de când oamenii de știință au început, în 1881, să efectueze măsurători de temperatură.