Atenție ce transportați în bagaje când mergeți în aceste țări. Patru români sunt arestați pentru trafic de droguri în Malaysia. Unul dintre ei, condamnat la moarte

Atrași de iluzia unui câștig ușor și rapid, patru români au căzut în mrejele traficanților de droguri și au ajuns în închisori din Malaysia, unde pentru traficul de droguri se aplică pedeapsa cu moartea.

Legea Drogurilor Periculoase prevede că orice persoană care are asupra sa, fără o explicație legală, peste 40 grame de cocaină sau peste 50 grame de meta-amfetamină este prezumată ca făcând trafic și este pasibilă de pedeapsa capitală.

Autoritățile române s-au confruntat pentru prima dată cu astfel de situații în 2011, când a fost arestat în Malaysia primul cetățean român – Laurențiu-Marin Peity -, acuzat de deținere de droguri. Originar din Timișoara, Peity, acum în vârstă de 29 de ani, a crescut la un centru de plasament.

VIDEO A 12-a zi de proteste în fața Arestului Central, unde este închis Călin Georgescu. Susținătorii campează în zonă și cer eliberarea fostului prezidențiabil

19:16

ANALIZĂ „Războiul din Ucraina se va termina curând“, iar „AfD va prelua puterea în Germania”. Analiza unui cunoscut antreprenor tech și analist economic

19:13

Instanța de fond a decis, în 11 octombrie 2014, achitarea acestuia, dar decizia a fost atacată de procurorul general al Malaysiei. Judecarea apelului a avut loc în 1 aprilie, când completul de judecată a hotărât să retrimită cazul spre rejudecare la instanța de fond.

În 2012, a fost arestat al doilea cetățean român, iar procesul s-a derulat în perioada august-septembrie 2013. Ștefan Coroi, în vârstă de 29 de ani, de profesie mecanic, avea asupra sa 2,5 kilograme de metamfetamină în momentul reținerii.

El a fost condamnat la opt ani de închisoare și zece lovituri de rotan (nuia groasă de bambus) de către instanța de fond. Procurorul general a făcut apel, iar instanța a decis achitarea. Decizia instanței de apel a fost însă atacată cu recurs de către procurorul general, în prezent nefiind stabilit primul termen de judecare a recursului.

Cel de-al treilea cetățean român, Ionuț Alexandru Gologan, în vârstă de 23 de ani, a fost arestat în 2012. Originar din Telega, județul Prahova, tânărul provine dintr-o familie dezbinată, fiind crescut de tată și bunică, după ce mama lui a plecat din localitate în urmă cu mai mulți ani.

„Face parte dintr-o familie dezbinată. Maică-sa e plecată de mai mulți ani din localitate. El a rămas cu tatăl și cu bunica, a fost crescut de bunică. Bunica lui a fost funcționar public în Primăria Telega. A fost crescut bine, era un copil cuminte, bun la învățătură, dar, știți cum este, când pun mâna grupuri din astea certate cu legile, ajungi unde a ajuns el”, a declarat primarul Ilie Gheorghe corespondentului MEDIAFAX.

Tânărul a mers ultima dată acasă, la Telega, în luna iunie a anului 2012, când a ajutat la construcția unei case din localitate, apoi a plecat în Germania, unde a fost racolat de traficanți de droguri.

În bagajele tânărului, care lucra ca șofer cu jumătate de normă, au fost descoperite, în 26 iunie 2012, pe aeroportul internațional din Kuala Lumpur, 1.494 de grame de metamfetamină.

Gologan, condamnat la moarte ărin spânzurare. Ce se întâmplă acum

Procesul său a avut loc în perioada setembrie-octombrie 2013, iar în prima instanță Gologan a fost condamnat la moarte prin spânzurare.

Decizia a fost atacată cu apel de către avocatul românului, dar în 16 februarie 2015 Curtea de Apel a menținut decizia de condamnare. Avocatul tânărului a făcut recurs, această ultimă cale de atac putând dura și până la nouă luni, potrivit practicii judiciare locale.

În cazul în care și instanța de recurs va menține decizia, singura cale de evitare a execuției este grațierea. Actul de clemență poate viza înlăturarea executării pedepsei sau comutarea acesteia în închisoare. Demersurile privind grațierea pot fi făcute doar de către avocat, iar decizia aparține sultanului din statul federal malaysian unde a avut loc infracțiunea, după emiterea unui aviz consultativ de către un comitet de grațiere. Procesul de grațiere poate dura până la cinci-șase ani.

Toate cele patru cazuri în care sunt implicați cetățeni români intră sub jurisdicția sultanului de Selangor, stat aflat pe coasta de vest a peninsulei Malaysia.

Ultimul român arestat anul trecut și care este pasibil de pedeapa capitală așteaptă prima înfățișare în fața instanței de fond, dosarul său fiind în faza de urmărire penală.

Bărbatul, în vârstă de 47 de ani, avea asupra sa 2,79 de kilograme de droguri, ambalate în 12 pungi de plastic care erau ascunse în bagaje. El venea de la Dubai și se îndrepta probabil spre Vietnam, potrivit unui oficial malaysian.

Toți cei patru români au fost reținuți pe Aeroportul Internațional din Kuala Lumpur, după ce în bagajele acestora au fost depistate stupefiante.

Ambasada României în Kuala Lumpur vorbește săptămânal cu Ionuț Gologan

Confruntate cu această situație fără precedent, autoritățile române au încercat să identifice măsuri de intervenție, fiind atente, în același timp, să evite ingerințe în procedurile judiciare din Malaysia.

Pe lângă asistența consulară oferită de reprezentanții Ambasadei României la Kuala Lumpur, au fost făcute demersuri la nivel politico-diplomatic, inclusiv prin completarea cadrului juridic bilateral.

Potrivit legislației din Malaysia, în fața instanțelor judecătorești locale pot pleda doar avocați înscriși în barourile din acel stat, astfel că autoritățile române au căutat pe plan local un avocat de renume care să fie specializat pe astfel de cazuri. În urma consultărilor cu celelalte ambasade ale statelor membre UE sau terțe la Kuala Lumpur, a fost ales Datuk Sivananthan, un avocat cu o rată de succes de 80% în dosarele penale gestionate direct. În plus, Sivananthan este primul avocat malaysian acreditat la Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie de la Haga, el fiind unul dintre avocații fostului lider sârb Slobodan Miloșevici. La propunerea MAE, aprobată de președinte și de premier, statul român suportă cheltuielile aferente reprezentării legale a cetățenilor români.

De altfel, reprezentanții României la Kuala Lumpur au fost prezenți la toate termenele de judecată ale celor patru români și le-au furnizat acestora, în mod regulat, obiecte de igienă personală, medicamente, cărți și ziare în limba română, precum și sume de bani pentru convorbiti telefonice.

În cazul lui Ionuț Gologan, dată fiind gravitatea situației, Ambasada menține un contact telefonic săptămânal cu acesta și îl vizitează frecvent.

Ce face statul român

În 2012, MAE a decis crearea unui grup de lucru interinstituțional, format din autorități cu competențe conexe în domeniu: Ministerul Justiției, DIICOT, Agenția Națională Antidrog, SRI și Direcția de Combatere a Crimei Organizate din cadrul Poliției Române.

Unul dintre cele mai importante demersuri este cel al Ministerului Justiției (MJ), de completare a cadrului juridic bilateral. Astfel, MJ a inițiat negocieri pentru încheierea a trei acorduri în domeniul cooperării judiciare în materie penală: Acordul privind asistența mutuală în cauze penale, Acordul privind extrădarea și Acordul vizând transferul de persoane condamnate.

Acordul privind extrădarea și Acordul privind asistența mutuală în cauze penale au fost negociate pe fond și în prezent se analizează posibilitățile de „acomodare” a sistemelor legislativ-constituționale ale celor două țări. În ceea ce privește Acordul privind transferul de persoane condamnate, Malaysia nu dispune de temeiul legal pentru a continua negocierile, întrucât autoritățile de la Kuala Lumpur au astfel de înțelegeri doar cu statele unde se aplică pedeapsa capitală.

Pe plan internațional, Ministrul de Externe a făcut demersuri la nivelul grupurilor de lucru tehnice ale Comisiei Europene – COASI (grup de lucru privind statele din zona Asia-Oceania) și COHOM (grupul de lucru pe problematica drepturilor omului), dar și la nivelul Serviciului European de Acțiune Externă, în vederea introducerii subiectului pe agenda Consiliului Afaceri Externe, în condițiile în care și alte state europene – Marea Britanie, Franța, Germania sau Bulgaria – se confruntă cu această problemă.