Senatul a spus „NU” cătușelor. Proiectul lui Șerban Nicolae, adoptat tacit

Nu mai vrem să vedem cătușe, au sugerat, aproape la unison, senatorii juriști, în ședința din 28 aprilie. Așa că au avizat favorabil un proiect de lege care aduce modificări Codului de procedură penală, inițiat de pesedistul Șerban Nicolae,  care interzice încătușarea persoanelor care nu sunt acuzate de fapte de violență sau care nu au încercat să se sustragă urmăririi penale ori a măsurii preventive dispuse.  Practic, dacă împotriva unei  persoane acuzate de fapte de corupție se dispune reținerea, arestarea preventivă sau la domiciliu, aceasta nu va mai fi încătușată „sub nicio împrejurare”.

Acum, pentru că timp de două săptămâni nu au introdus proiectul de lege și în plenul Senatului, pentru dezbatere și vot final, inițiativa a fost adoptată tacită, termenul pentru acest lucru fiind chiar 7 mai 2015. În contextul în care doar la comisia juridică, proiectul a fost amânat de trei ori până să fie avizat, inițiatorul Șerban Nicolae le-a repetat colegilor că își dorește o dezbatere pe subiect, nicidecum adoptarea tacită.

RĂZBOI Netanyahu: „Vom menține Ierusalimul sub suveranitate israeliană pentru totdeauna”

23:59

CONTROVERSĂ Purtătoarea de cuvânt a Guvernului sugerează că șeful Vămilor a fost arestat de DNA pentru că făcea reforme. Procurorii l-au ridicat pentru mită

23:45

Ce spune noul proiect

Concret, potrivit proiectului de lege, „persoanele față de care s-a dispus una din măsurile preventive prevăzute la alin (4) lit a) și d), nu sunt încătușate în nicio împrejurare, cu excepția celor cercetate pentru infracțiuni comisie prin acte de violență, a celor care s-au sustras urmăririi penale ori a celor care s-au opus măsurii dispuse”.

Singura modalitate prin care persoanele acuzate de corupție ar putea ajunge în cătușe este varianta în care aceștia încearcă să se sustragă urmăririi penale sau măsurii preventive dispuse.

Reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii nu au susținut în mod explicit acest amendament. Judecătorul Mircea Aron a declarat că nici el nu mai vrea să vadă cătușe, cu sublinierea că persoanele încătușate nu ma trebuie prezentate la televizor, nu în orice împrejurare.

În același proiect de lege se oferă posibilitatea ca un inculpat, pe numele căruia s-a dispus arestul la domiciliu, să aleagă locuința în care fi plasat, dacă dovedește că este o locuință cu caracter permanent.

„În cazul în care inculpatul locuiește, cu caracter permanent, într-o altă locuință decât cea menționată ca domiciliu în actul de identitate, la cererea inculpatului, instanța poate dispune ca arestul la domiciliu să se execute în respectiva locuință„, se arată în amendamentul adoptat.

Proiectul a fost inițiat de Șerban Nicolae în decembrie 2014, iar în februarie 2015 a fost trimis pentru avizare către comisiile de specialitate. Pe 13 martie, Guvernul a avizat negativ inițiativa pesedistului, iar pe 18 martie același proiect a primit aviz favorabil de la comisia pentru drepturile omului. La comisia juridică a stat de pe 16 februarie până pe 28 aprilie, timp în care proiectul fie nu a fost luat în discuție, fie a fost amânat din varii motive. Termenul de adoptare tacită este de 45 de zile, începând cu 16 februarie și putea fi prelungit la cerere. Nu s-a întâmplat acest lucru, așa că pe 7 mai s-a împlinit termenul de adoptare tacită.

În acest caz, Senatul este prima Cameră sesizată. Proiectul de lege va ajunge pe masa deputaților, care vor da votul final.

VEZI AICI AMENDAMENTELE ADOPTATE

VEZI AICI TRASEUL LEGISLATIV 

Precedentul amendament Șerban Nicolae, adoptat tacit de Senat

Pe 29 septembrie 2014, Senatul a adoptat tacit o altă propunere a lui Șerban Nicolae, care i-ar fi trimis la închisoare pe cei care fac dezvăluiri despre dosarele de corupție. Ținta principală a acestui amendament ar fi fost jurnaliștii.

Sub motivația îmbunătățirii Codului Penal, la vremea respectivă, senatorul PSD a propus sancționarea cu pedepse de până la trei ani de închisoare a persoanelor care publică informații din dosarele penale, susținând că divulgarea de informații din dosarele de corupție ar reprezenta o infracțiune gravă și că cei responsabili trebuie să fie trași la răspundere.

Forma actuală

„Dezvăluirea, fără drept, de informații dintr-o cauză penală, de către un martor, expert sau interpret, atunci când această interdicție este impusă de legea de procedură penală, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă”, articolul 277, alineatul 3.

Forma adoptată tacit

„Dezvăluirea de informații care, potrivit legii, nu au caracter public, dintr-o cauză penală aflată în curs de cercetare, se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani. Dacă fapta este săvârșită de un judecător sau de un reprezentant al organului de urmărire penală, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani”, articolul 277, alineatul 3.