Norman Manea, elogiat de presa suedeză: „Este un gigant al literaturii române”

Acesta este al treilea volum de Norman Manea publicat în limba suedeză, după „Întoarcerea huliganului” (2012) și „Vizuina” (2013). Asemenea celor precedente, și acest titlu s-a bucurat de reacții entuziaste din partea presei, majoritatea semnate de recenzenți care sunt, deopotrivă, scriitori.

Astfel, revista Dagens bok scrie că Norman Manea este „un gigant al literaturii române”, în timp ce Dagens Nyheter amintește faptul că scriitorul român și-a clădit, prin toate cărțile publicate până acum, reputația unui candidat serios la premiul Nobel.

În Göteborgs Posten, scriitorul Ulf Eriksson compară proza lui Norman Manea cu cea a lui Thomas Mann și Hugo Claus, descriind-o ca fiind „concretă, savuroasă, grotescă, intuitivă și totodată intensă, aluzivă și deseori parodică”.

ANCHETĂ Ce meserie și câți ani are văduva lui Gabriel Cotabiță. Alina Gabriela se află în arest la domiciliu, într-un dosar de proxenetism

19:35

VIDEO Scandal pe Aeroportul Otopeni, la îmbarcarea într-un avion către Londra. Motivul pentru care un bărbat şi o femeie nu au fost lăsaţi să urce la bord

18:42

În Sydsvenskan, scriitoarea Eva Ström descrie cartea în termeni similari, considerând-o o lucrare excelentă pentru cititorii care vor să intre în contact cu opera lui Norman Manea, o carte „scrisă fără compromis”, „de o forță deosebită”.

Scriitorul Kaj Schueler își deschide cronica din Svenska Dagbladet cu observația că Norman Manea, asemenea lui Imre Kertész, a transformat experiența lagărului în „literatură memorabilă”, în timp ce Anneli Dufva de la Radiodifuziunea suedeză punctează că avem de-a face cu „o literatură bine scrisă, trăită, fără compromisuri”.

Scriitorul Joar Tiberg de la Aftonbladet remarcă și el „măiestria” lui Norman Manea în „acuitatea detaliilor și arta amintirii”. Majoritatea recenziilor se opresc, de asemenea, asupra „subtilității” și „forței” traducerii realizate de Inger Johansson.

În ultimul timp, Norman Manea a devenit un contributor constant al cotidianului național suedez Dagens Nyheter, care îi consacră un amplu interviu cu ocazia apariției celui mai recent volum, dar și în contextul împlinirii a 70 de ani de la eliberarea lagărelor naziste. Printre temele abordate se numără copilăria într-un lagăr de concentrare din Transnistria, atașamentul față de limba română, exilul în Statele Unite, recrudescența antisemitismului în Europa și viitorul literaturii.

Norman Manea își va întâlni cititorii suedezi în această toamnă, când va participa la mai multe programe organizate la Târgul de Carte de la Göteborg și la sediul Institutului Cultural Român de la Stockholm.

Norman Manea, născut în 1936, este unul dintre cei mai apreciați prozatori și eseiști români, profesor de literatură europeană și „writer in residence” la Bard College, New York.

De la debutul din 1966 și până în 1986, când a plecat din țară, a publicat zece volume, fiind distins cu premiul Asociației Scriitorilor din București (1979) și premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de Consiliul Culturii și Educației Socialiste). În 1992, a primit Bursa Guggenheim și premiul MacArthur, în 2002 i s-a atribuit premiul internațional de literatură Nonino pentru Opera omnia, iar, în 2006, premiul Médicis Étranger, pentru volumul „Întoarcerea huliganului”.

În anul 2010, a primit titlul de Comandor al Ordinului Artelor și Literelor din partea Guvernului francez, iar, în anul 2011, a fost distins cu prestigiosul premiu literar Nelly Sachs. În 2012, Uniunea Scriitorilor din Romania i-a decernat premiul național pentru literatură și, în anul 2014, l-a inclus pe lista propunerilor României pentru premiul Nobel pentru literatură.

La editura Polirom, Norman Manea a publicat „Întoarcerea huliganului” (ediția I, 2003; ediția a II-a, 2006, 2008, 2011), „Plicuri și portrete” (ediția I, 2004), „Fericirea obligatorie” (ediția a II-a, 2005, 2011), „Despre Clovni: Dictatorul și Artistul” (ediția a II-a, 2005; ediția a III-a, 2013), „Anii de ucenicie ai lui August Prostul” (ediția a II-a, 2005, 2010), „Plicul negru” (ediția a IV-a, 2007, 2010), „Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici” (2008), „Înaintea despărțirii. Convorbire cu Saul Bellow” (2008), „Vorbind pietrei” (2008), „Atrium” (ediția a II-a, 2008), „Variante la un autoportret” (2008), „Vizuina” (ediția I, 2009; ediția a II-a, 2010), „Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian” (2010), „Cuvinte din exil” (împreună cu Hannes Stein, 2011), „Captivi” (ediția a II-a, 2011), „Cartea fiului” (ediția a II-a, 2012), „Zilele și jocul” (ediția a II-a, 2012).