Sonda spațială Rosetta va efectua o manevră riscantă pentru a se apropia de cometa „Ciuri”

Robotul Philae i-a surprins pe oamenii de știință de la Agenția Spațială Europeană (ESA), weekendul trecut, după ce a ieșit din „hibernare” și a transmis un semnal către Terra, informează Reuters. Robotul a realizat o coborâre istorică pe cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, supranumită „Ciuri”, în noiembrie 2014, însă structura sa a avut de suferit întrucât, după ce a efectuat două salturi pe suprafața corpului ceresc, Philae s-a poziționat într-o zonă lipsită de lumină, iar bateriile sale solare s-au descărcat.

Pe măsură ce cometa „Ciuri” se apropie tot mai mult de Soare, cercetătorii speră că Philae va putea să înmagazineze suficientă energie în bateriile sale și să își reia experimentele programate.

Dar, pentru a primi datele transmise de robot, sonda Rosetta va trebui să se apropie de cometă – pe o orbită de circa 180 de kilometri. În prezent, sonda europeană orbitează cometa „Ciuri” la o altitudine cuprinsă între 220 și 240 de kilometri.

Această manevră este considerată una riscantă, deoarece, pe măsură ce cometa se apropie tot mai mult de Soare – va ajunge la o distanță minimă față de Soare pe 13 august -, „Ciuri” va emite tot mai mult praf și gaze care riscă să obtureze echipamentele pe care Rosetta le folosește pentru a se orienta în spațiu.

Oamenii de știință speră că eșantioanele ce vor fi obținute de Philae prin foraj la nivelul scoarței acestei comete – ce are un diametru de 3-5 kilometri – vor contribui la descifrarea unora dintre secretele Universului.

Cometa „Ciuri” se apropie tot mai mult de Soare – în prezent se află la o distanță de 210 milioane de kilometri -, iar robotul Philae a reușit să iasă din starea de hibernare grație ameliorării coeficientului de luminozitate și creșterii temperaturii ambientale.

Sonda europeană Rosetta este primul vehicul spațial care a reușit să ajungă pe orbita unei comete, aflată la o distanță de 510 milioane de kilometri de Terra. Rosetta a ajuns lângă cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko în luna august, după o călătorie de peste zece ani prin spațiu și va rămâne pe orbita ei timp de circa un an.

Robotul Philae a atins suprafața cometei pe 12 noiembrie, la capătul unei căderi libere în spațiu care a durat șapte ore, sărind de două ori înainte de a ajunge într-o zonă care părea a fi un crater lipsit de lumină solară. Această poziționare defectuoasă a împiedicat până acum bateriile solare să funcționeze suficient de bine pentru a permite robotului să își continue activitatea. Philae a fost plasat în stare de „hibernare” pe data de 15 noiembrie.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenției Spațiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariția vieții pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cerești din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeței unei comete.

Micul robot a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafață. Potrivit specialiștilor de la Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), agenția spațială franceză, misiunea sa este realizată în proporție de 80%.

Dacă totul funcționează așa cum a fost programat, Philae ar trebui „să moară de cald” anul acesta, atunci când cometa se va apropia de Soare.

Însă Rosetta își va continua misiunea de „însoțitoare” a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel puțin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanță de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârșitul lunii decembrie 2015.

Cercetătorii de la ESA au cerut însă o prelungire a misiunii sondei spațiale până în septembrie 2016 – în acel moment, Rosetta ar trebui să efectueze o coborâre în spirală pe cometă, să realizeze numeroase fotografii, până în momentul prăbușirii pe corpul ceresc, care va pune capăt acestui experiment științific.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanță de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spațiale și un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 țări europene și Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spațiale.