Guvernul Greciei discută noi propuneri de reformă, pentru a evita defaultul datoriilor

Membrii Executivului concep un plan prin care speră că îndeplinească țintele bugetare cerute de creditori, care se concentrează mai mult pe eliminarea facilităților fiscale decât pe tăieri de pensii.

Noile propuneri pregătite de Guvern includ eliminarea multor facilități fiscale, respectiv exceptări de la plata impozitului pe venit, capital, carburanți, vânzările de retail și alte taxe.

Autoritățile speră că veniturile suplimentare astfel obținute vor permite reduceri mai mici ale pensiilor, astfel încât pachetul de măsuri să fie mai puțin dureros pentru Guvern din punct de vedere politic.

Planul este pregătit de vicepremierul Yannis Dragasakis împreună cu mai mulți membri ai Guvernului, dar nu este clar dacă va fi aprobat de Guvern.

SOCIAL Floriana Jucan: „Anca Alexandrescu, mai puternică decât președintele țării”

08:09

LIVE UPDATE RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 793. Armata israeliană a anunțat „noua frontieră” în Gaza

08:08

Grecia se află sub o mare presiune să convingă creditorii că are ținte fiscale ambițioase, înainte de reuniunea de luni a miniștrilor de Finanțe din zona euro, urmată în aceeași zi de o întâlnire a șefilor de guvern.

Măsurile de respectare a țintelor fiscale au devenit o condiție esențială pentru deblocarea ajutorului financiar în lipsa căruia țara va intra în incapacitate de plată în următoarele câteva săptămâni.

Grecia mai mare de primit 7,2 miliarde de euro din programul de salvare de 240 de miliarde de euro care se încheie pe 30 iunie. Statul elen trebuie să plătească FMI datorii de aproximativ 1,5 miliarde de euro scadente la sfârșitul acestei luni. De asemenea, în iulie și august ajung la scadență obligațiuni guvernamentale deținute de Banca Centrală Europeană.

Potrivit unor oficiali europeni, dacă luni nu se va ajunge la un acord, este posibil ca Grecia să fie nevoită să introducă rapid măsuri de control al capitalului.

BCE a majorat miercuri finanțarea de urgență destinată băncilor elene prin programul ELA cu 1,1 miliarde de euro, la 84,1 miliarde de euro, iar un oficial grec a declarat că instituția a luat vineri o decizie similară, dar nu a precizat suma.

Eșecul negocierilor de luni ar putea determina BCE să limiteze lichiditățile puse la dispoziția instituțiilor financiare elene, potrivit surselor europene, iar o astfel de decizie ar obliga autoritățile de la Atena să plafoneze retragerile de fonduri din bănci, transferurile de bani în străinătate și alte tranzacții financiare.