Principalele autostrăzi pe care România vrea să le realizeze până în 2030. Care sunt scenariile posibile

Documentul prevede că se vor construi peste 1200 de kilometri de autostradă, 1900 de kilometri de drum expres, drumuri Transregio și Transeuro și variante ocolitoare, valoarea estimată a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii rutiere fiind de peste 26 miliarde de euro.

Pentru sectorul feroviar este prevăzută modernizarea a peste 4000 de kilometri de cale ferată, achiziția de material rulant nou și „introducerea de servicii feroviare pentru creșterea atractivității acestui sector”, proiecte ce se ridică la aproximativ 14 miliarde de euro.

În domeniul naval au fost incluse proiecte de îmbunătățirea navigației pe Dunăre și pe canalele navigabile pe o lungime de 670 de kilometri și modernizarea infrastructurii portuare pentru 32 de porturi. Valoarea totală a investițiilor pentru acest sector este de 2 miliarde de euro.

COMUNICAT Devii părinte? Soluțiile de protecție, economisire și investiție pe care merită să le iei în calcul

10:00

VIDEO Ion Cristoiu: Au trecut deja două luni de la consultările de la Cotroceni. Deși partidele au venit cu oferte, Nicușor Dan refuză să desemneze un premier

09:58

De asemenea 15 aeroporturi vor beneficia de proiecte de modernizare și creșterea capacității. La acestea se adaugă dezvoltarea a 11 terminale multimodale. Valoarea totală este estimată la 1,6 miliarde de euro.

„Master Planul General de Transport prevede pentru perioada 2015-2030 proiecte în valoare totală de 43,5 miliarde de euro pentru toate sectoarele de transport, proiecte care vor valorifica potențialul economic al României”, a declarat Iulian Matache, ministrul Transporturilor.

Cele două scenarii ale Master Planului

Master Planul cuprinde două scenarii, în funcție de activarea sau nu a „clauzei de reformă structurală”, după cum a solicitat Comisia Europeană.

– Scenariul cu surse de finanțare din fonduri structurale și cofinanțare din bugetul de stat. Acesta este un scenariu pesimist, cu mai puțini bani și mai puține proiecte.

– Scenariul cu surse de finanțare din fonduri structurale, din activarea clauzei de reformă structurală și surse de finanțare din bugetul de stat. Acesta este un scenariu mai optimist, în care România ar accesa mai mulți bani și ar face mai multe proiecte.

Cel de-al doilea scenariu se bazează pe obținerea de surse de finanțare suplimentare de către România, în special din împrumuturi publice contractate conform legii, după activarea clauzei de reformă structurală în domeniul transporturilor și obținerea unei devieri de la ținta de deficit bugetar de 0,5% din PIB, începând cu anul 2017 pentru o perioadă de 4 ani consecutiv, respectiv până în anul 2020, se arată în Master Planul de Transport.

Valoarea surselor de finanțare suplimentare care urmează a fi obținute prin activarea clauzei de reformă structurală în domeniul transporturilor este de aproximativ 8,324 miliarde de euro, pentru o perioadă de 4 ani.

Harta proiectelor rutiere in scenariul cu clauză de reformă structurală 

(clic pe imagine pentru a mări)

Sursa MPGT (Scenariul cu clauza de reformă structurală)

Mai jos vă prezentăm și proiectele pentru scenariul fără aprobarea clauzei de reformă structurală, ceea ce înseamnă derogare de deficit de la Comisia Europeană de 0,5% PIB pe an, timp de patru ani.

(Sursa MPGT – Scenariul fără aprobarea clauzei de reformă structurală, ceea ce înseamnă derogare de deficit de la Comisia Europeană de 0,5% PIB pe an, timp de patru ani)

Scenariul de departe cel mai probabil este cel fără clauza de reformă structurală, consideră Cătălin Drulă, vicepreședinte la Asociatia Pro Infrastructura, pentru că activarea clauzei de reformă structurală era valabilă în condiții de prudență fiscală – deficit de până în 1,2% PIB. „Odată cu măsurile de creștere a cheltuielilor și reducere a veniturilor pare extrem de improbabil că mai poate fi vorba de așa ceva”, a scris pe Facebook Cătălin Drulă. El crede că, mai mult, scenariul fără aprobarea clauzei (cel pesimist – n.n.) este și el în sine prea optimist întrucît așa cum arată MPGT-ul are un deficit de finanțare de 700 de milioane de euro -chiar și după contribuția națională și fondurile structurale- , deci trebuie scos ceva (de exemplu, drumul expres Buzău-Bacău), spune Cătălin Drulă.