Ministrul Finanțelor declară război Transporturilor: NU va primi niciun ban în plus la rectificarea bugetară

„Transportul este sectorul care, din păcate, ne dezamăgește în continuare. Cel puțin pe mine personal, care și cunosc foarte bine acest sector, pot să spun că mă dezamăgește, din păcate, an de an. Pe de o parte, pentru că nu cheltuie banii pe care îi au alocați, pentru că știm foarte bine, de cheltuirea acestor bani pe acest sector se leagă, într-un fel sau altul, dezvoltarea întregii economii. Deci, pe de o parte, nu cheltuie banii, pe de altă parte, mai vin și solicită bani suplimentari”, a afirmat Teodorovici la Digi24.

El a adăugat că la rectificarea bugetară Ministerul Transporturilor nu va primi bani în plus. Potrivit draftului de rectificare bugetară, Transporturile pierd finanțări de un miliard de lei pentru proiecte europene postaderare.

INVESTIȚIE Cât faci acum cu mașina de la București la Bacău pe A7. Încă 46 de kilometri de autostradă sunt aproape gata

08:02

GÂNDUL GREEN Avertisment Copernicus. Oceanele au atins cea mai mare temperatură din istorie

08:00

„Le-am spus foarte clar: nici nu discutăm! Vreau să văd la zi, pe fiecare proiect în parte, dovada că voi cheltuiți acești bani până la final de octombrie, când va avea loc o a doua rectificare a acestui buget! Altfel, nu alocăm suplimentar ca să creștem artificial deficitul. Pentru că altfel, ce înseamnă asta? Dacă eu dau mai departe, la Transporturi, înseamnă că domenii precum sănătatea, educația, investiții sunt văduvite, pentru că trebuie să dau într-o parte unde de fapt nu se cheltuie banii”, a spus Teodorovici.

Oficialul acuză colegii de la Transporturi de lipsă de profesionalism.

„Ei merg pe baza unei abordări destul de, să spunem, lipsite de profesionalism. Eu știu așa: când ai un contract de achiziție publică pe un proiect de investiție – în cazul lor, o autostradă – trebuie să știi foarte clar, lună de lună, ce se lucrează, care este previziunea de plăți a acelei firme de construcții, s-o analizez și prin prisma mea: adică, ăla poate să ceară, nu știu, sume foarte mari, dar eu văd exact dacă se justifică o astfel de sumă. Și atunci, în mod responsabil, să cer mai departe la Finanțe alocarea acelei sume”, a spus Teodorovici.

El a adăugat că se gândește la o reformă a administrației publice, recunoscând că sectorul bugetar este încărcat artificial și ineficient.

Circa 20% din actuala administrație publică este ineficientă în posturile pe care le ocupă, spune Teodorovici.

„Sunt oameni (în administrația finannciară, n.r.) care se sacrifică – viețile, familiile, timpul liber. Sunt oameni care nu petrec doar opt ore pe zi la serviciu. Sunt oameni care stau 10-12-14 ore pe zi. Nu spun că fac toți asta. Sunt foarte mulți din sistemul de stat care la ora – nu la 4.00, poate chiar mai devreme – au spart ușa. Iar dacă stau la serviciu, poate o oră doar alocă pentru ceea ce fac ei la serviciu. Ei, aceștia trebuie să plece din administrație”, a arătat Teodorovici.

El a spus că și-ar dori ca Ministerul Finanțelor să coordoneze toate direcțiile economice ale celorlalte ministere, întrucât funcționarii de aici dezinformează coordonatorii de credite, iar miniștrii vin ulterior să ceară „bazaconii”.

„De ce nu, oare, putem noi să facem, la nivel de administrație publică centrală chiar, ca unele funcții-suport să fie concentrate într-un singur loc? De ce fiecare minister trebuie să aibă direcția sa de resurse umane? De ce să nu fim noi mai moderni decât și alte state membre sunt, poate, la nivel european? De ce să țin fiecare direcție economică, să spunem, în fiecare minister? Nu, ele trebuie să fie concentrate în Ministerul de Finanțe – și asta e o intenție pe care o am foarte clară – de a aduce toate direcțiile economice și de buget din ministere să depindă – adică să fie acolo localizate, dar să fie subordonate Ministerului Finanțelor”, a mai spus Eugen Teodorovici.

Ministrul a mai spus că își permite să fie un aspru critic al administrației, pentru că o cunoaște bine din interior, întrucât și-a petrecut viața în domeniul public, în care lucrează din 1991.