Cum vor putea vota, pe viitor, românii din diaspora și ce se va întâmpla cu Registrul Electoral

Registrul Electoral va fi extins și pentru românii din diaspora, purtătorul de cuvânt al AEP, Marian Muhuleț, precizând, pentru MEDIAFAX, că modificările aduse vor permite românilor din străinătate să voteze cât mai aproape de locul în care își au domiciliul sau reședința, fără să mai stea la cozi.

Extinderea Registrului Electoral pentru românii din diaspora face parte dintr-un contract-cadru multianual, care se întinde pe patru ani și care prevede, de asemenea, mentenanța și modernizarea Registrului Electoral, valoarea estimativă a proiectului publicat, miercuri, de AEP în Sistemul Electronic de Achiziții Publice fiind de 8,4 milioane de euro, cu TVA inclusă.

„Este vorba despre achiziția unui contract-cadru multianual care se întinde pe patru ani. Conține un număr de cinci contracte subsecvente, care sunt fiecare bugetate, începând cu anul acesta. Noi am reușit să prindem în buget, anul acesta, o sumă de aproape două milioane de euro, TVA inclusă, urmând de văzut dacă Guvernul va aloca în anii următori fondurile necesare pentru celelalte contracte subsecvente”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Autorității Electorale Permanente, Marian Muhuleț.

„Ne dorim ca, în baza modificărilor legislative operate recent, care prevăd că, dacă un numar de cetățeni români – 100 de cetățeni limita stabilită pentru alegerea Parlamentului – doresc să li se înființeze o secție de votare, aceștia pot completa o cerere, urmând ca, în baza cererilor făcute de ei, să se întocmească o listă permanentă, așa cum există și în secțiile de votare din România”, a declarat Marian Muhuleț, pentru MEDIAFAX.

El a spus că, la alegerile anterioare, pentru românii din diaspora se întocmeau doar liste suplimentare, astfel că cetățenii români care voiau să voteze mergeau în secțiile de votare din țările în care își aveau reședința sau domiciliul și erau trecuți pe listă de către președintele secției de votare.

Ca urmare a extinderii Registrului Electoral și pentru diaspora, românii cu domiciliul sau reședința în străinătate vor putea să înainteze către AEP cereri, urmând ca aceștia să poată vota la secțiile care se vor înființa, în apropierea adresei pe care au comunicat-o AEP.

Cei care aleg, însă, să nu dea date despre locul în care doresc șă-și exercite dreptul de vot, vor vota în continuare pe listele suplimentare, la misiunile diplomatice ale României din străinătate.

„Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate pot formula astfel de cereri și pot vota la secțiile de votare care se vor înființa, iar cei care nu formulează o cerere și aleg să nu furnizeze date despre locația în care doresc să-și exercite dreptul de vot vor vota în continuare pe listele suplimentare, la misiunile diplomatice ale României din străinătate”, a mai spus Marian Muhuleț.

Purtătorul de cuvânt al AEP a adăugat că, prin modificările care vor fi aduse Registrului Electoral, AEP vrea ca „efortul administrativ depus de fiecare cetățean să fie unul cât mai mic, în sensul în care, dacă este cu putință, totul să se desfășoare online, iar cererile să poată să fie procesate, de asemenea, cu operativitate”.

Autoritatea Electorală Permanentă va centraliza datele, înregistrate în Registrul Electoral, iar pe baza centralizării acestora, va transmite către Ministerul Afacerilor Externe o listă cu orașele în care trebuie înființate secții de votare.

„Ministerul Afacerilor Externe este instituția statului român care face diligențele către autoritățile din celelalte state și va discuta cu oficialii din țările respective, urmând să identifice spații pentru a înființa secții de votare în localitățile pe care noi le vom indica”, a precizat Marian Muhuleț.

Potrivit anunțului publicat, miercuri, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), contractul scos la licitație, în valoare de 8,4 milione de euro, cu TVA inclusă, prevede extinderea Registrului Electoral pentru românii din diaspora, mentenanța și suportul tehnic al Registrului Electoral existent folosit în prezent de alegătorii din țară, precum și asigurarea unor noi funcționalități.

Printre noile funcționalități ale Registrului Electoral ar trebui să fie preluarea datelor de localizare ale utilizatorilor din surse multiple, în vederea validării încrucișate a corectitudinii datelor (Ministerul Afacerilor Interne, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice), generarea unor machete de formulare (liste suplimentare, procese verbale), gestionarea/alegerea oficialilor electorali (președinți și vicepreședinți de secții), modul de verificare automată a listelor de susținători în format electronic, dar și alte funcționalități, la cerere, potrivit caietului de sarcini întocmit de AEP.

Dezvoltarea componentei pentru facilitarea comunicării cetățenilor cu primarul, dar și punerea la dispoziția alegătorilor a unei aplicații pentru telefoanele mobile care permite localizarea secțiilor, identificarea și crearea unui drum către secțiile de votare sunt alte servicii incluse în contract.

Extinderea Registrului Electoral pentru românii din diaspora „va trebui să gestioneze situația votului cetățenilor români aflați în străinătate”. În prima fază, se dorește o reînregistrare a tuturor cetățenilor români aflați în străinătate, pentru a avea o situație foarte clară a numărului și a locului în care se află aceștia, se mai arată în anunțul de licitație publicat de AEP.

Reînregistrarea românilor din diaspora se va putea face fie prin depunerea de către alegători a unei cereri de înregistrare, la sediul unei ambasade, consulat, filială AEP sau primărie, fie online, prin intermediul sistemul informatizat al Registrului Electoral. Cetățenii români aflați în străinătate care vor opta pentru înregistrarea online, ce presupune încărcarea documentelor care fac dovada domiciliului sau a reședinței, nu vor fi scutiți, însă, de transmiterea cererii în original la sediul unei ambasade, consulat, filială AEP sau primărie.

Autentificarea în Registrul Electoral se face, în prezent, cu ajutorul unui user și al unei parole, însă AEP vrea să îmbunătățească modul de autentificare, astfel că electorii ar putea accesa Registrul Electoral prin token, sistem de autentificare în doi pași, înregistrare, precum și autentificare prin semnatură electronică.

Cât privește condițiile de participare la licitație, în anunțul AEP se arată că ofertanții sau grupul de operatori economici trebuie să aibă o medie a cifrei de afaceri globale pe ultimii trei ani financiari încheiați de minimum 3.545.650 de euro și să facă dovada prestării de servicii similare, în ultimii trei ani. AEP a stabilit ca termen limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare 15 septembrie, iar ca termen limită de evaluare a ofertelor data de 9 octombrie.

La ambele tururi ale alegerilor prezidențiale, din 2 și 16 noiembrie 2014, românii din străinătate au ieșit la vot în număr record, însă în mai multe capitale europene cozile au fost uriașe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

Problemele la votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlățean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleșcanu, a făcut apel, înaintea turului al doilea, ca românii din diaspora să vină la vot devreme, el menționând că dacă declarațiile pe propria răspundere sunt completate din timp și dacă cei șapte membri ai secției sunt prezenți, numărul celor care vor vota se va dubla.

După scrutin, Meleșcanu și-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota și a declarat că trebuie identificate soluții legislative pentru a asigura condițiile ca românii să-și exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.

La două zile după turul al doilea, și Meleșcanu a demisionat, el precizând că face acest lucru pentru că nu toți românii din diaspora au putut vota și că a luat această decizie ca „om de onoare”, „într-o țară în care nimeni nu prea-și asumă responsabilitățile”.