Ce a scos la iveală un studiu recent despre companiile care intră în insolvență. „În spatele cifrelor se ascunde o situație alarmantă”

„Insolvența, «cancerul» de care suferă economia românească, are efecte perverse. Deși, în statistici, numărul cazurilor de insolvență este în scădere, în spatele cifrelor se ascunde o situație alarmantă – tot mai multe firme cu afaceri de peste un milion de euro își declară incapacitatea de plată. Mai mult chiar, avem de patru ori mai multe firme în insolvență decât țările din jur”, potrivit economiștilor KeysFin.

Peste 4.700 de societăți au intrat în insolvență în primele șase luni, în scădere cu 55,98% comparativ cu aceeași perioadă din 2014, arată datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).

FLASH NEWS Alexandru Nazare: Trebuie să ieşim din procedura de deficit excesiv în 2030 ca să aderăm la euro. Suntem la mijlocul drumului, nu ne permitem o pauză

13:45

CONTROVERSĂ Dominic Fritz, pus la zid de o organizație de revoluționari din Timișoara. Liderul USR este acuzat că a folosit idealurile și simbolurile Revoluției din 1989

13:37

Cel mai mare număr de companii intrate în insolvență, 1.076, a fost înregistrat în municipiul București, în scădere cu 50,7%, în primele șase luni comparativ cu aceeași perioadă din 2014.

Pe următoarea poziție se situează județul Bihor, cu 303 companii în insolvență (în scădere cu 62,91%, Timiș cu 284 firme (-40,96%) și Maramureș cu 276 (în creștere cu 10,74%), de altfel singurul județ în care numărul insolvențelor a crescut față de anul trecut.

Cifrele oficiale mai arată că, din punct de vedere al riscului insolvențelor, cele mai sigure județe sunt Călărași, Harghita, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Sălaj și Teleorman, acolo unde numărul firmelor care au declarat incapacitatea de plată nu trece de 50 de cazuri.

„Datele statistice arată promițător, la prima vedere, însă ascund un fenomen alarmant, dat de efectele intrării în vigoare a Codului Insolvențelor”, se arată într-un comunicat al agenției.

Codul insolvenței a ridicat valoarea-prag a creanței și a dublat termenul după împlinirea căruia se poate formula cererea de deschidere a procedurii, valoarea crescând de la 30.000 lei la 40.000 lei, iar termenul de la 30 la 60 de zile.

„Astfel că legislația a făcut o adevărată curățenie în mediul de business, mai ales în rândul firmelor mici. Experții în insolvență ne spun însă să nu ne îmbătăm cu apă rece”, afirm[ analiștii KeysFin.

Potrivit acestora, marea problemă este că a crescut numărul insolvențelor în rândul firmelor mari, cu un impact major în economie.

„Scăderea incidenței procedurilor de insolvență se înregistrează, într-adevăr, în randul societăților comerciale cu o cifra de afaceri sub 100.000 euro, însă, în cazul celor a căror cifra de afaceri depășește 1 milion de euro, incidenta a crescut cu 13% raportat la aceeași perioada a anului anterior (170 de societăți)”, afirmă avocatul de business Diana Deleanu, de la Rovigo.

În opinia sa, dacă IMM-urile au ajuns în insolvență în perioada 2010-2014 mai ales din cauza imposibilității de a-și asigura cash-flow-ul, societățile mari au primit, în majoritatea cazurilor, rescadențări ale creditelor, perioade de grație sau prelungiri ale liniilor de credit în aceeași perioadă.

„De anul acesta, creditorii bancari au început să elimine din portofoliu creditele neperformante, astfel încât acest «air-bag» financiar ar putea să își diminueze efectul”, a mai spus expertul.

Potrivit statisticilor, media incidenței insolvenței în România este de 45 de cazuri la 1.000 de firme active, de patru ori mai mare decât media în plan regional. Economia românească conduce, detașat, topul insolvențelor în Europa de Est.

În materie de riscuri pe termen mediu și lung, specialiștii au în vizor, în principal, firmele din domeniul construcțiilor.

„Ca efect al crizei economice, multe societăți din domeniul construcțiilor au ramas în patrimoniu cu imobilele edificate/terenurile achiziționate la un cost ridicat. Întreținerea acestor imobile implică costuri ridicate (inclusiv plata impozitelor). Aceasta ar constitui o vulnerabilitate accentuată pentru societățile care nu vor reuși să vândă aceste bunuri”, a explicat avocatul Diana Deleanu.

Ea spune că mulți oameni de afaceri se feresc de firmele în incapacitate de plată, întrucât se tem că vor fi atrași la rândul lor în „hora insolvențelor”.

„Percepția generală în România este că insolvența este pasul sigur către faliment, ceea ce este complet falsă. Dovadă că numărul reorganizărilor de succes din România, deși încă mic, este în continuă creștere, iar conceptul de acordare a unei noi șanse debitorului onest prin procedura insolvenței consacră rolul acesteia de ‘umbrelă protectoare”, afirmă analiștii KeysFin.

KeysFin oferă servicii de business information și credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiției, la studii și analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business pe piață românească.