O nouă specie de om preistoric a fost descoperită. Caracteristicile „bizare” ale Homo naledi

Noua specie a fost numită Homo naledi și are caracteristici considerate „bizare” și „ciudate” de oamenii de știință, transmite The Guardian. Creatura, care mergea la fel ca oamenii moderni, pe două picioare, are caracteristici asemănătoare cu cele ale Homo sapiens (mâinile și picioarele sunt asemănătoare), dar un creier de dimensiuni mici, degete curbate, umeri și torace mai degrabă asemănătoare cu cele ale primatelor.

La o privire generală, oasele seamănă cu cele ale Homo erectus, un posibil precursor al omului modern care a trăit acum 1,5 milioane de ani în Africa.

LIFESTYLE Cele 5 semne de avertizare pe care corpul tău le transmite atunci când ar trebui să reduci consumul de cafea

00:07

UTILE Cum scapi de „petele negre” de pe pereți care apar în urma problemelor de condens. La ce metodă poți apela

23:28

Se crede că un adult de Homo naledi avea o înălțime de aproximativ 150 cm.

Naledi înseamnă „stea” în Sesotho, o limbă folosită în Africa de Sud. Numele vine de la sistemul de peșteri Rising Star din care face parte caverna în care au fost găsite rămășițele.

Lee Berger, profesor la University of the Witwatersrand din Johannesburg și cel care a condus echipa de cercetători, estimează că Homo naledi a apărut acum 2,5 – 2,8 milioane de ani. Oasele descoperite ar putea fi mai recente. O datare exactă nu a fost făcută încă.

Profesorul a adăugat că cercetătorii nu cred că naledi este un strămoș direct al omului. Alți oameni de știință spun că fără o datare exactă a oaselor nu se poate estima semnificația acestei descoperiri.

Intrarea în peșteră este atât de îngustă (aproximativ 20 de centimetri), încât doar șase cercetători femei au putut intra pentru a excava oasele.

Rămășițele se găsesc într-o încăpere aflată la 40 de metri sub nivelul solului. S-au descoperit mai multe schelete – 15, de femei, copii și bătrâni – și este posibil ca acești Homo naledi să fi intrat în peșteră, dar apoi să nu mai fi putut ieși.

Se ia în calcul și ipoteza ca peștera să fi fost folosită de naledi ca loc de depozitare a rămășițelor celor morți, însă în acest caz ar fi vorba de un comportament social complex, suprinzător pentru creierul de dimensiuni mici pe care îl aveau acești hominizi.