O nouă reuniune a Consiliului JAI pe tema repartizării imigranților va avea loc în octombrie

Ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn, care a prezidat reuniunea de luni, a declarat presei că „nu toată lumea este la bord”, relatează publicația electronică EUObserver.

Pe lângă opoziția fermă a Ungariei, României, Cehiei și Slovaciei, Polonia ar avea o poziție ezitantă, potrivit unei surse europene, în timp ce Letonia, care nu a trimis un ministru la reuniune, ar fi de asemenea împotrivă.

Concluziile reuniunii, redactate de președinția luxemburgheză a UE, arată că „toate statele membre își confirmă disponibilitatea de a participa” la schema de repartizare, o formulare care a generat confuzie, însă potrivit unei alte surse europene, francezii i-au convins pe ceilalți miniștri că „disponibilitate” înseamnă „voluntar”.

FLASH NEWS Dragoș Pîslaru spune că a găsit o variantă „de nerefuzat” pentru noua Lege a salarizării. Când ar urma să crească veniturile profesorilor

08:13

SCANDALOS Noul slogan al lui Bolojan: „La anul va fi mai bine”. În plină criză a energiei, cu economia în scădere și cu inflație record, premierul demis nu oferă soluții concrete, dar promite că toate problemele se vor rezolva. Nu acum, la anul

07:30

Asselborn a afirmat însă că „este prea devreme pentru a adopta o decizie astăzi (luni-n.r.)” despre cum pot fi ajutate miile de persoane care își riscă viețile pentru a ajunge în Uniunea Europeană. El a precizat că planul Comisiei este „o bază pentru un acord” care urmează să fie adoptat în octombrie. „Procedurile trebuie respectate”, a subliniat el.

Următorul pas este demararea discuțiilor la nivelul grupului de lucru din Consiliu, care reprezintă statele membre UE. Astfel, trebuie stabilite detaliile pentru ca o decizie formală să poată fi luată la o reuniune a Consiliului JAI din Luxemburg, pe 8 octombrie.

Dar o altă reuniune a miniștrilor ar putea fi convocată până la sfârșitul lunii, în urma deciziilor luate de câteva state membre pentru a limita fluxul de imigranți la frontiere.

Germania a impus duminică controale la frontiera cu Austria, determinând măsuri similare din partea Austriei, Slovaciei și Poloniei. Olanda a precizat că nu va urma exemplul Germaniei, dar va spori controalele poliției de frontieră.

„Acest Consiliu a permis realizarea unor progrese, a apărut o majoritate calificată asupra principiilor majore pe care voiam să le aplicăm”, a declarat ministrul francez de Intrerne, Bernard Cazeneuve, după reuniune.

Însă oficialii UE speră să evite un vot al majorității calificate pentru a adopta propunerea de repartizare a Comisiei în pofida opoziției anumitor state. Dacă forțăm un stat membru să accepte oameni pe care nu îi vrea am putea crea alte probleme, a remarcat un oficial UE.

Între timp, miniștrii au adoptat un plan inițial al CE care prevede repartizarea a 40.000 de imigranți din Grecia și Italia pe o perioadă de doi ani.

Dezbaterea îndelungată pe tema repartizării imigranților a fost însoțită de alte acorduri, privind sporirea controalelor la frontierele externe și aplicarea unei politici mai puternice de repatriere a celor care nu au dreptul de a rămâne în UE.

Centre speciale de carantină pentru noii sosiți vor fi înființate în Grecia, pentru amprentarea, identificarea și înregistrarea imigranților. Cei care nu îndepliesc criteriile pentru protecție internațională ar putea fi reținuți și repatriați. Agrnția de frontiere a UE, Frontex, va avea un rol mai activ în expulzarea imigranților.

Planul incude de asemenea crearea unei liste cu țări de origine sigure, din care vor face parte statele din vestul Balcanilor, dar nu și Turcia. Statele membre UE vor putea repatria mai ușor imigranții originari din aceste țări, ale căror cereri de azil sunt respinse.

Miniștrii au convenit de asemenea să mărească fondurile pentru taberele de refugiați sirieni gestionate de UNHCR. Aproximativ patru milioane de sirieni trăiesc în tabere, dintre care mai mult de jumătate în Egipt, Irak, Iordania și Liban. Turcia găzduiește 1,9 milioane de sirieni, iar alți 24.000 sunt înregistrați în Africa de Nord. Fondurile suplimentare vor veni de la bugetul UE și de la statele membre.