DOSARUL REȚETELOR FALSE. Zeci de medici și farmaciști au obținut bani, decontând rețele false pentru bolnavi incurabili și copii cu handicap

În urma perchezițiilor făcute luni, în București, Brăila, Constanța și Vrancea, care au vizat 25 de medici și farmaciști suspectați că au decontat rețete false de medicamente pentru boli incurabile, iar după introducerea cardului de sănătate au eliberat prescripții pe numele unor copii cu handicap, procurorii DIICOT au reținut 13 persoane, iar pe numele altor cinci au dispus măsura controlului judiciar.

Anchetatorii urmează să ridice, de la societățile comerciale vizate, documente care pot constitui mijloace materiale de probă, arată Poliția Română, într-un comunicat de presă transmis marți.

INEDIT Un fenomen cu tentă apocaliptică i-a speriat pe columbieni după cutremurul devastator de 7,4 grade. Care este explicația științifică

23:44

Ce spunea Ioana Ene Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a lui Bolojan, când era în presă, despre întâlnirile dintre politicieni și membrii CCR. Dogioiu era “scandalizată”, azi e doar tăcută

23:22

Potrivit unor surse judiciare, anchetatorii au emis ordonanțe de reținere pentru Liliana Sgîrcitu, administratorul firmei Ahmeya Pharm, prin intermediul căreia erau decontate rețetele false, Mirela Boboc, Gela Gavrilă, Mihaela Irina Mătăringa, Alina Gabriela Dragu, Andreea Baciu, Paul Crețu, Cosmin Boldeanu, Sorica Vasile, Eugenia Muja, Iolanda Ionica Serghiev, Elena Dumea și Cozeti Niculescu.

Conform anchetatorilor, gruparea era formată din 25 de membri – reprezentanți și ‎angajați ai farmaciilor care activează sub sigla SC Ahmeya Pharm SRL și medici de familie sau medici specialiști din Brăila și Constanța. Aceștia sunt suspectați că în perioada 2011-2015 au decontat fraudulos sume importante de bani din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, provocând un prejudiciu de nouă milioane de lei.

Anchetatorii mai spun că membrii rețelei au întocmit și decontat prescripții medicale fictive pentru medicamente folosite în tratarea de boli incurabile, cu preț de vânzare foarte ridicat, pe numele rudelor apropiate, iar după introducerea cardului de sănătate aceștia au eliberat prescripții medicale pe numele unor copii cu handicap psihic, majoritatea aflați în plasament.

Membrii grupării sunt acuzați de înșelăciune, evaziune fiscală, spălarea banilor, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, fraudă informatică, fals informatic, abuz în serviciu (toate în formă continuată), precum și de constituire a unui grup infracțional organizat, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declarații, camătă, trafic de influență, cumpărare de influență, dare și luare de mită și șantaj.

În anchetă este vizat și Adrian Iacob, directorul Penitenciarului Focșani, unde este încarcerat Titi Sgîrcitu, patronul firmei, acesta fiind condamnat pentru infracțiuni cu violență, într-un alt dosar. Anchetatorii au făcut percheziții și la la locuința lui Adrian Iacob, având indicii privind comiterea unor posibile infracțiuni de corupție, legate de un eventual transfer al deținutului Titi Sgîrcitu din Penitenciarul Focșani într-o altă unitate.

Potrivit unor surse judiciare, SC Ahmeya Pharm SRL a fost înființată în 2009, de Titi Sgîrcitu, în prezent încarcerat în Penitenciarul Focșani, administratorul firmei fiind soția acestuia, Liliana Valentina Sgîrcitu.

Prin intermediul acestei societăți, în complicitate cu medici și funcționari de la Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Brăila, cu știința majorității angajaților de la cele două puncte de lucru ale societății, aceștia au decontat ilegal sume importante de bani, simulând eliberarea unor medicamente din stocuri, în baza unor rețete fictive, eliberate de medici specialiști sau de familie, valoarea estimată a prejudiciului fiind la acel moment de 1,8 milioane de lei.

Surse din rândul anchetatorilor au precizat că, în urma unui control efectuat de Camera de Conturi Brăila la CAS Brăila, care a vizat perioada 1 ianuarie 2011 – 30 iunie 2012, a rezultat că Liliana Sgîrcitu ar fi fost sprijinită de medicii specialiști oncologi Cosmin Boldeanu și Daniela Vasile, de medicii de familie Paul Crețu și Sorica Vasile, care ar fi eliberat scrisori medicale în baza cărora au fost emise prescripții medicale fictive pentru medicamentul „Voriconazolum”. Ulterior, aceste prescripții au fost decontate cu celeritate la Casa de Asigurări de Sănătate Brăila, prin SC Ahmeya Pharm, cu sprijinul unor angajați ai Casei de Asigurări de Sănătate Brăila, existând suspiciunea că societatea a înregistrat operațiuni fictive de achiziție a acestui medicament.

Liliana Sgîrcitu ar fi dezvoltat și în județul Constanța un mecanism similar de fraudare a Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin intermediul a două puncte de lucru ale SC Ahmeya Pharm SRL, deschise din 12 aprilie 2013, beneficiind și în acest caz atât de complicitatea angajaților și a unor medici și funcționari din cadrul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Constanța.

În județul Constanța, activitatea era coordonată de Mirela Boboc, care, sub stricta îndrumare a Lilianei Sgîrcitu, căuta să „atragă la colaborare” atât medici care să asigure rețetele fictive, cât și funcționari de la Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale și de la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Constanța, pentru a facilita și accelera decontarea prescripțiilor, spun surse medicale.

Astfel, în activitatea infracțională ar fi fost atrași medicii Eugenia Muja, Mihaela Irina Mătărângă și Elena Dumea, care au emis, în perioada iulie 2013 – februarie 2015, mai multe prescripții despre care există suspiciunea că ar fi fictive, precum și Maria Bănățeanu, asistent în cadrul Spitalului Județean de Urgență Constanța, care trebuia să faciliteze și să intermedieze accesul la medicii dispuși să emite rețete fictive.

Anchetatorii au probe din care rezultă că reprezentanta și angajații SC Ahmeya Pharm SRL s-au înțeles cu funcționari de la CAS Constanța să le dea informații despre data și tematica unor controale efectuate la punctele de lucru ale societății, iar aceștia ar fi intervenit pentru ca firma să nu fie sancționată contravențional. Totodată, în urma anchetei s-a stabilit că angajați ai aceleiași instituții coordonau activitatea unor societăți comerciale ce activează în domeniul farmaceutic, utilizând informații obținute în virtutea funcției, în scopul obținerii de avantaje sau foloase pentru aceste firme, inclusiv prin folosirea abuzivă a funcției.

Anchetatorii au mai stabilit că decontările obținute de SC Ahmeya Pharm SRL în baza prescripțiilor fictive s-au realizat prin introducerea în Platforma informatică din asigurările de sănătate de date informatice nereale, din rețetele fictive, fiind astfel prejudiciat bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.