Un medic aflat în avionul prăbușit în Apuseni a retrăit coșmarul: ”E o reluare a momentelor pe care le-am trăit”

„Nu am citit raportul de la cap la coadă, dar din ceea ce am văzut în mass-media, este corect. Este, de fapt, o reluare a momentelor pe care noi le-am trăit”, a spus, marți, doctorul Cătălin Pivniceru, de la Spitalul „Sfânta Maria” din Capitală, care în ianuarie 2014 a fost, împreună cu medicii Radu Zamfir, Valentin Calu și Sorin Ianceu, precum și cu studenta Aurelia Ion, în avionul care s-a prăbușit în Munții Apuseni.

Întrebat dacă li s-a cerut să poarte centură în avion sau dacă au fost instruiți, în acest sens, înainte de plecarea în misiune, dr. Cătălin Pivniceru a spus că, așa cum a arătat și în cadrul anchetei, acestea erau nefuncționale, întrucât erau foarte mari.

„Așa cum am declarat și în raport, centurile erau foarte mari. Cred că aveau trei metri lungime și cinci centimetri lățime, practic nefuncționale. Celelalte aspecte legate de gheață pe motor, gheață pe aripi, acestea le-am văzut și eu. Precizez că eu sunt dintre acei șoferi care își pune centura în trafic, chiar dacă are de parcurs doar câțiva metri”, a declarat Pivniceru, pentru MEDIAFAX.

El a ținut să precizeze că, în pofida faptului că tot timpul s-a simțit puternic și a depășit momentele grele prin care a trecut în timpul accidentului, la un an de la producerea catastrofei nu a putut merge în zonă, fiind într-o stare de depresie.

„M-am simțit tot timpul puternic și am avut impresia că am depășit acel moment greu, iar atunci când psihologul spitalului în care am fost internați venea să stea de vorbă cu mine, nu înțelegeam de ce o face, pentru că mă simțeam bine. A continuat să mă sune lunar, aproape, și în pofida faptului că mă simțeam puternic, la un an de la accident, când trebuia să revin în zonă, am spus inițial că voi merge, după care am intrat într-o stare de depresie, din care nu am putut ieși, astfel că nu m-am putut reîntoarce atunci în Apuseni. În schimb, am fost la nunta fetei unuia dintre salvatori, la care Radu Zamfir a fost naș și m-am simțit bine. Cred că am reușit să depășesc acele momente grele”, a mai spus Pivniceru.

Acesta a adăugat că înțelege drama familiei Aureliei Ion, pentru că „nu poți trece peste o astfel de tragedie”.

Și doctorul Radu Zamfir a spus că raportul nu este altceva decât o relatare a faptelor pe care cei aflați în ianuarie 2014 în acel avion le-au trăit.

Întrebat dacă li s-a cerut să-și pună centurile de siguranță, dr. Radu Zamfir a spus că nu-și mai aduce aminte acest amănunt, întrucât a trecut prea mult timp.

În accidentul aviatic produs în 20 ianuarie 2014 în Munții Apuseni au murit pilotul Adrian Iovan și studenta Aurelia Ion. Totodată, au fost răniți copilotul Răzvan Petrescu și medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria” și Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuș, județul Bihor.

Echipa medicală din avion mergea de la București la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral. Epava avionului și victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore și la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, polițiști, salvamontiști, angajați ai Parcului Național Munții Apuseni și localnici.

Pilotul Adrian Iovan a fost găsit încarcerat, iar Aurelia Ion era în stop cardio-respirator, cu hipotermie severă, nemaiputând fi salvată.

Toate cele cinci persoane rănite în accidentul aviatic, care au suferit multiple fracturi și traumatisme, au fost internate atunci la secția de terapie intensivă a Spitalului Județean de Urgență din Cluj-Napoca. În 21 ianuarie 2014, la o zi după accident, medicul Radu Zamfir a fost externat. Medicul Sorin Ianceu a fost externat în 3 februarie 2014, iar ceilalți doi medici răniți în accidentul aviatic, Valentin Calu și Cătălin Pivniceru, au fost externați o zi mai târziu. Copilotul Răzvan Petrescu a stat, după accident, o lună în spital, apoi a fost reinternat și operat de mai multe ori la picioare.

Luni, reprezentanții Centrului de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS) au anunțat concluziile anchetei tehnice, la aproape doi ani de la tragedia aviatică din Munții Apuseni. Raportul are 158 de pagini și a fost întocmit împreună cu specialiști din Marea Britanie – stat de fabricație a aeronavei și SUA, unde au fost fabricate motoarele.

Documentul va fi atașat la dosarul anchetei derulate în acest caz de Parchetul instanței supreme. În acest dosar, procurorii au decis începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă și neglijență în serviciu, dar și pentru neluare și nerespectare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă și încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu.

Potrivit raportului CIAS, decizia eronată a comandantului Adrian Iovan de a decola cu masa peste limita maximă admisă și poziția centrului de greutate în afara limitelor calculate și impuse de producător reprezintă una din cauzele favorizante ale accidentului aviatic din Apuseni.

Specialiștii CIAS au stabilit că „oprirea motoarelor ca urmare a givrajului sever al carburatoarelor” a fost cauza determinantă a prăbușirii aeronavei BN-2A-27, în vecinătatea comunei Horea din județul Alba, la data de 20 ianuarie 2014.

Potrivit raportului elaborat de CIAS, în afară de decolarea cu masa peste limita maximă admisă, au existat încă patru cauze favorizante ale accidentului: evaluarea eronată a factorilor de risc specifici desfășurării acestui zbor datorată întreruperii mari de la zbor și lipsei de experiență a echipajului pe aeronava BN-2A-27, inclusă în clasa MEP; decizia eronată a comandantului aeronavei de a continua misiunea de zbor în condiții meteorologice care au favorizat givrajul sever al carburatoarelor; decizia eronată a comandantului aeronavei de a zbura o lungă perioadă de timp în condiții de givraj; decizia eronată a comandantului de a continua misiunea sub AMA (Area Minimum Altitude – Altitudinea minimă de siguranță în zonă), în condiții de zbor IMC (Instrument meteorological conditions – condiții meteorologice instrumentale) după reguli de zbor IFR (instrument flight rules/ Reguli de zbor instrumental).

Oficialii CIAS au afirmat că, odată ce a ieșit din spațiul aerian controlat de CTR Sibiu, aeronava s-ar fi putut întoarce pe aeroportul din Sibiu. În plus, comandantul aeronavei putea decide să renunțe la o anumită cantitate de carburant, pentru a scădea masa aeronavei.

În raport se mai arată că pasagerii aeronavei prăbușite în Munții Apuseni s-au așezat în avion după cum au dorit și doar unul dintre aceștia, medicul Radu Zamfir, purta centura de siguranță.

„Pasagerii s-au așezat cum au dorit ei. Nimeni nu a purtat centura de siguranță, în afară de pasagerul din rândul cinci, doctorul Radu Zamfir. La momentul impactului, pasagerul care stătea lângă Zamfir a fost aruncat în rândul doi și a decedat. Este vorba despre Aura Ion”, a declarat Eugen Suciu, expert în cadrul CIAS.

Eugen Suciu a mai spus că aeronava era pilotată de către Răzvan Petrescu, dar comandant era Adrian Iovan, iar acesta avea puterea de decizie.

Potrivit membrilor comisiei de anchetă, Adrian Iovan nu avea experiență de a pilota un astfel de aparat de zbor, mai puțin performant, și a luat mai multe decizii eronate.

„Aici este problema și noi am ajuns la concluzia că evaluarea eronată a fatorilor de risc este datorată lipsei de experiență, dar și de antrenament pe această aeronavă. Nu ne referim la stiluri de pilotaj sau la modul în care sunt acționate comenzile de zbor, ci strict la evaluarea fatorilor de risc în cadrul acestui zbor – faptul că după 11 luni s-au urcat într-o aeronavă pe care nu au mai vazut-o de 11 luni, au plecat într-o misiune comercială cu pasageri la bord, dar, repet, și rețineți, perfect legal”, a mai spus Suciu.