Guvernul Cioloș a pro­gra­mat bugetul astfel încât din acesta să fie cheltuiți în 2016 cu 16 miliarde de lei (3,6 mld. euro) mai mult decât în acest an, cea mai mare creș­tere nominală de cheltuieli, de la un an la altul, din 2008 încoace.

Mizând pe o creștere economică de 4,1%, guvernul va cheltui în 2016 cu 21 de miliarde de lei peste ce adună la bu­get, ră­mânând un deficit lipit de pragul de sus al admisibilității, de 2,95% din PIB pe stan­dardul european de con­ta­bilitate ESA, și 2,8% din PIB pe cash.

Guvernul a publicat la sfârșitul săp­tă­mâ­nii proiectul de buget pe 2016 care an­ti­cipează un Produs Intern Brut de 746,6 mld. lei, o creștere economică de 4,1%, ve­nituri bugetare de 31% din PIB (231 mld. lei) și cheltuieli bugetare de 33,8% din PIB ( 252 mld. lei). Gu­ver­nul esti­mea­ză pentru 2016 o inflație de 0,5%, un curs leu/euro de 4,44 lei și un câștig sala­rial mediu net la 1.950 de lei.

Acceptând fără să crâcnească majo­ră­rile de indemnizații și salarii din do­me­niul public decise de Executivul an­terior, gu­vernul a blocat însă, în nu­mele păs­trării com­petitivității eco­no-mice, majo­rarea pre­conizată a salariului mi­nim brut de la 1.050 de lei la 1.200 de lei de la 1 ianuarie 2016, ceea ce îi afec­tea­ză în ma­joritate pe cei cu salarii mici din do­me­niul privat. Mai mult, guvernul va ma­jora, de la 1 ia­nua­rie, cu doar 0,1% con­tribuția la pilo­nul II de pensii, față de creș­terea anterior pre­văzută de 0,5%.

Creșterea cheltuielilor în bugetul din 2016 comparativ cu 2015 se înregis­trea­ză în principal în zona salariilor, a in­dem­ni­zațiilor și a consumului admi­nis­tra­ției: sunt 5,4 mld. lei în plus pentru sa­larii, 3,7 mld. lei pentru cheltuieli de bunuri și ser­vi­cii, alte 4 miliarde pen­tru asistență so­cia­lă și abia patru mi­liarde de lei în plus pen­tru investiții (față de estimarea de chel­tuieli pentru acest an, pentru că față de prevederile buge­tului din 2015 ele sunt în scădere).

În ciuda schimbării de guvern, mo­dul în care este structurat bugetul pentru 2016 este cvasiidentic cu anii anteriori, lipsit de explicații limpezi. De plidă, nu oferă motive pentu majorarea bugetelor Apărării, Internelor sau SRI sau pentru micșoarea bugetului Muncii – explicația trebuind să fie dedusă: pen­siile foștilor angajați ai acestor structuri vor fi plătite din bugetul de stat și nu din bugetul asigurărilor. Această practică va crea însă multe complicații pentru cine va voi să știe anul viitor care este situația fondului de pensii. Avem de-a face, prin urmare, cu un buget la fel de lipsit de transparență ca și precedentele.

Proiectul de buget prevede pentru investiții 37,7 mld. lei (17 mld. lei fonduri UE, 19,2 mld. lei bani din buget, 500 mil. lei împrumuturi și 1 mld. lei alte trans­feruri), față de o estimare de cheltuieli de investiții de 33,7 miliarde de lei în acest an, în creștere cu 12%.

Însă anul acesta pentru investiții au fost alocați în legea bugetului 44,8 mi­liar­de de lei, ceea ce înseamnă că buge­tul de investiții pentru 2016 înregis­trea­ză, de fapt, o scădere scriptică de 15% – com­parând prevederile celor două bugete.

Ca și în anii trecuți, bugetul pe 2016 mi­zează masiv pe fonduri euro­pene (17 mld. lei, adică aproape 4 mld. euro, per­for­manță anuală pe care România nu a atins-o niciodată în cei nouă ani de la aderare), însă nerealizarea investițiilor în acest an – care permite guvernului să sublinieze acum o creștere procentuală a investițiilor pro­gramate – este cauzată de chiar supraestimarea veniturilor din fondurile UE.

Realitatea este că investițiile din buget programate (cheltuielile de capital) sunt în bugetul din 2016 de 2,56% din PIB, adică aproape de nivelul celor înregistrate în 2014, de 2,5% din PIB (nominal sumele sunt mai mari cu 2,5 mld. lei, ca urmare a avansului PIB).

În 2015, cheltuielile de capital sunt estimate la 2,51% din PIB. Cum bugetele din 2014 și 2015 au fost cel mai vitrege cu investițiile din ultimii zece ani, nu se poate spune, prin urmare, despre bugetul din 2016 că este unul orientat spre investiții, ci că este unul care încearcă mai degrabă să facă față avalanșei de cheltuieli rezultate din majorările salariale și de indemnizații.

Ministerul Finanțelor mizează, prin urmare, pe o creștere economică de 4,1% pe care o anticipează venind din con­sum și investiții.

CITEȘTE ÎN CONTINUARE PE ZF.RO.