Criza migrației și lupta împotriva terorismului vor domina summitul UE

Numeroși europeni sunt îngrijorați că teroriștii pot intra în UE pretinzând că sunt imigranți și exploatând libertatea de circulație oferită de spațiul Schengen. De altfel, cel puțin doi dintre autorii atacurilor teroriste de la Paris, din 13 noiembrie, au intrat în Europa printre imigranții care sosesc zilnic pe insulele elene din apropierea Turciei.

Dar liderii UE vor să evite să fie comparați cu naționaliștii care argumentează că eliminarea controalelor la frontiere în interiorul UE îi pune pe cetățeni în pericol.

Migrația și terorismul sunt de asemenea tratate ca subiecte distincte deoarece, așa cum a subliniat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, mulți solicitanți de azil fug ei înșiși din calea terorismului promovat de gruparea Stat Islamic, talibani sau alte organizații extremiste.

Dilema cu care se confruntă UE este că Schengen înlesnește circulația persoanelor și bunurilor în UE, dar necesită de asemenea o mai bună împărtășire a informațiilor, pentru a preveni criminalitatea transfrontalieră.

Aproximativ 1,7 milioane de cetățeni UE traversează zilnic frontierele în spațiul Schengen pentru a merge la serviciu, potrivit institutului Bruegel. Sondajele de opinie indică de asemenea că mulți europeni prețuiesc Schengen mai mult decât orice schimbare adusă de UE.

Dar unele state, ca Franța, Germania, Austria și Ungaria, au introdus deja controale temporare la frontiere, astfel că miza acestui summit este ridicată.

„Scopul nostru este clar: trebuie să redobândim controlul asupra frontierelor noastre externe pentru a limita afluxul de imigranți și a conserva Schengen”, a precizat Tusk în invitația la summit.

Juncker a afirmat că europenii au acum o singură graniță și „o responsabilitate comună de a o proteja”.

Salvarea Schengen înseamnă sporirea supravegherii tuturor persoanelor care intră sau ies din spațiul de circulație fără pașaport. Astfel, pe viitor, cetățenii UE, la fel ca cei din afara blocului comunitar, vor trebui să prezinte pașapoartele la control, pentru a fi comparate cu bazele de date ale poliției. Aceste baze de date trebuie însă îmbunătățite.

Peste un milion de imigranți au intrat în UE anul acesta, majoritatea dornici să ajungă în Germania sau alte state nordice mai prospere, unde își pot găsi locuri de muncă sau au rude.

Războiul sirian a dus imigrația către UE la un nivel-record și există temeri că actuala campanie internațională împotriva grupării Stat Islamic și raidurile ruse în sprijinul lui Bashar al-Assad vor determina și mai mulți sirieni să fugă din țară.

În aceste condiții, cei 28 de lideri UE vor examina din nou modalități de a ajuta Grecia și Turcia să gestioneze situația migrației.

Turcia, care se confruntă cu peste două milioane de refugiați sirieni, este într-o poziție bună de negociere acum, criticii apreciind că UE riscă să facă compromisuri privind situația drepturilor omului, din dorința de a limita fluxul de imigranți.

Comisia Europeană a propus oficial săptămâna aceasta crearea unei poliții europene antiimigrație, care ar urma să aibă 1.500 de membri și va putea fi detașată rapid la frontierele externe ale Uniunii Europene, printr-o decizie luată la Bruxelles care va putea fi blocată doar cu o majoritate a statelor membre.

Proiectul, care va avea nevoie de aprobarea statelor membre, prevede înființarea unei noi structuri cu efective terestre și maritime pentru protejarea frontierelor externe, prin înlocuirea actualei Agenții pentru frontiere – Frontex. Această forță ar putea să intervină chiar și atunci când țările-gazdă nu sunt de acord, astfel că unele state membre UE sunt ostile acestui plan.