ANALIZĂ FT. UE face pași către poliția comună de frontieră. „Atunci când Orban propunea asta, era considerată o provocare”

Liderii statelor Uniunii Europene au acceptat să dea curs inițiativei de creare a unei noi Agenții europene pentru frontiere, care ar urma să aibă autoritatea de a se deplasa la frontierele unei țări, în pofida opoziției guvernului național.

„Atunci când premierul controversat al Ungariei, Viktor Orban, sugera în septembrie, ca alte țări să protejeze frontierele Greciei dacă autoritățile elene nu reușesc acest lucru, ideea era considerată o provocare. Trei luni mai târziu, inițiativa se apropie de a deveni un element al politicilor comunitare”, comentează Financial Times.

Publicația britanică scrie că noua poliție de frontieră ar urma să reprezinte una dintre cele mai mari cedări de suveranitate națională de la crearea zonei euro.

EXCLUSIV SURSE: Guvernul Bolojan prelungește măsurile impuse de criza energetică până la finalul lunii septembrie. Când vine raportul oficial

14:18

PORTRET Prințul moștenitor al Norvegiei devine regele Haakon al VIII-lea după moartea tatălui său. Cine este noul monarh și povestea familiei regale

14:09

„Diplomații se așteptau ca propunerea controversată formulată de Comisia Europeană să divizeze din nou liderii europeni, așa cum s-a întâmplat cu aproape toate deciziile politice – începând de la misiunile de căutare și salvare în Mediterană până la distribuirea a 160.000 de refugiați, în timpul crizei imigrației. În schimb, aproape toți liderii statelor UE au susținut propunerea, acceptând chiar să o implementeze în cel mult șase luni, în efortul de a rezolva criza imigrației”, notează Financial Times.

Potrivit oficialilor prezenți la summit, singura obiecție a fost formulată de Grecia, premierul Alexis Tsipras întrebând ce pot face agenții europeni în plus față de poliția statală.

La originea actualei inițiative se află Franța și Germania, care au trimis o scrisoare comună Comisiei Europene cu sugestii pentru elaborarea unei propuneri legislative oficiale.

Premierul Ungariei a salutat inițiativa. „Dacă un stat membru UE nu este capabil să își îndeplinească atribuțiile, celelalte au dreptul de a asigura protecția frontierei externe a UE. Avem nevoie de aceste instrumente și măsuri suplimentare”, a spus Viktor Orban. Chiar și Slovacia, care a inițiat o acțiune judiciară împotriva Bruxelles-ului pentru a contesta sistemul de distribuire a refugiaților, susține propunerea.

„Trebuie să adoptăm o poziție până în iulie 2016 referitoare la această structură”, a explicat președintele Consiliului European, Donald Tusk.

Comisia Europeană a propus oficial, marți, crearea unei poliții europene antiimigrație, care ar urma să aibă 1.500 de membri și va putea fi detașată rapid la frontierele externe ale Uniunii Europene printr-o decizie luată la Bruxelles care va putea fi blocată doar cu o majoritate a statelor membre. Proiectul, care va avea nevoie de aprobarea statelor membre, prevede înființarea unei noi structuri cu efective terestre și maritime pentru protejarea frontierelor externe, prin înlocuirea actualei Agenții pentru frontiere – Frontex. Forța de reacție va ar urma să aibă un buget de 322 de milioane de euro până în anul 2020. Comisia Europeană vrea să aibă prerogativul de a mobiliza efectivele noii poliții pentru frontiere fără consimțământul statelor membre, o idee respinsă de unele țări.

„În contextul în care avem principiul libertății de circulație fără frontiere la nivel comunitar, protejarea frontierelor externe trebuie să fie o responsabilitate comună”, a explicat Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al CE, citat de Reuters.

„Noua forță de reacție ar urma să poată interveni rapid în situații de criză”, a subliniat Timmermans, precizând că efectivele comunitare vor putea fi detașate într-o zonă vulnerabilă a frontierelor în câteva zile.

Cu toate acestea, alți oficiali UE au dat asigurări că, deși proiectul prevede un sistem decizional centralizat, o decizie de mobilizare a noilor efective comunitare va putea fi blocată printr-o majoritate a statelor membre. Nu este clar dacă va fi o majoritate simplă sau una calificată.

„Ceea ce facem este aprofundarea integrării europene. Proiectul ne va permite să mergem înainte într-un mod mai unit și mai determinat”, a explicat Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru Migrație, Afaceri Interne și Cetățenie.

Însă planul a atras rezistența unor state membre. „Propunerea înseamnă împingerea pe ușa din spate a unor măsuri de încălcare a suveranității. Nu vom accepta așa ceva”, a reacționat eurodeputatul grec Notis Marias.

Alți politicieni au atras atenția că respingerea acestei propuneri va însemna sfârșitul Spațiului Schengen. „Dacă frontierele externe ale Uniunii Europene nu sunt sigure, frontierele interne vor fi reinstaurate. Dacă avem probleme comune, trebuie să avem și soluții comune”, a apreciat eurodeputatul spaniol Esteban Gonzalez Pons.

Actuala Agenție pentru frontiere (Frontex), care coordonează polițiile statelor membre, are 400 de membri. Conform unor propuneri, nivelul personalului ar urma să ajungă la 1.000 de membri până în anul 2020. În plus, statele membre vor trebui să contribuie la forța de reacție rapidă, care ar urma să aibă 1.500 de membri.

Proiectul reprezintă o ultimă încercare de salvare a sistemului european de liberă circulație fără pașaport (Schengen) prin crearea unei forțe europene de poliție, așa cum cer de mult timp Franța și Germania. Marea Britanie și Irlanda nu participă la întregul sistem european în materie de migrație, astfel că nu vor fi obligate să contribuie la noua structură comunitară. Liderii europeni discută de peste 15 ani despre posibilitatea înființării unei poliții la nivel comunitar, dar inițiativele au întâmpinat rezistența statelor membre, care argumentează că monitorizarea și protejarea frontierelor sunt atribuții specifice suveranității naționale. Grecia, spre exemplu, a acceptat abia recent propunerea UE de a primi echipaje pentru patrule la frontiere, pe fondul criticilor privind numărul mare de imigranți extracomunitari intrați pe teritoriul elen și ajunși în Europa Occidentală.

Unul dintre cele mai contestate elemente va fi prerogativa Comisiei Europene de a decide mobilizarea efectivelor noii Agenții pentru protecția frontierelor. Noua forță va avea acces și la frontierele externe ale unor state membre Schengen care nu fac parte din Uniunea Europeană, precum Norvegia. Chiar dacă statele membre vor fi consultate, nu vor avea posibilitatea de a bloca prin veto o decizie unilaterală a Comisiei Europene de a mobiliza efective la frontiere.