Un istoric solicită interzicerea folosirii detectoarelor de metale. „Este o chestiune de siguranță națională”

Potrivit unei scrisori deschise adresate, vineri, ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, istoricul Ioan Piso, fost director al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) din Cluj-Napoca, arată că, după Revoluție, „hoarde de detectoriști” au cutreierat întregul teritoriu al țării, beneficiind de atitudinea pasivă sau chiar binevoitoare a autorităților, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Un capitol aparte îl voi dedica detectoriștilor. Este un fenomen cunoscut și în alte țări, care însă la noi a făcut ravagii. Îndată după Revoluție, hoarde de detectoriști au cutreierat întregul teritoriu al țării, beneficiind de atitudinea pasivă sau chiar binevoitoare a autorităților. Vă rog, domnule ministru, să inițiați un proiect de lege prin care să se interzică definitiv utilizarea detectoarelor de alte persoane decât cele făcând parte din instituțiile științifice specializate, iar de către acestea numai conform eticii profesionale. Fundamentarea ar fi simplă: bogățiile subsolului îi aparțin statului român. Democrația nu înseamnă dreptul neîngrădit de a fura. Nu-mi pasă dacă vom fi pârâți la Bruxelles, de vreme ce apărarea patrimoniului național este o chestiune de siguranță națională”, se arată în scrisoare.

EXCLUSIV Cristoiu comentează scenariul ruperii AUR: Să te combini cu Voiculescu? Pe tot ce a pus mâna s-a dus dracului

18:07

EDUCAȚIE Parlamentul de la Kiev a adoptat legea care permite minorităților din Ucraina să folosească limba maternă în școli

18:06

Piso afirmă că în cazul celor care folosesc detectoare de metale în siturile arheologice, dacă s-a scos o piesă din contextul său arheologic, s-a pierdut jumătate din informația științifică.

„În ciuda eforturilor lăudabile ale unor polițiști, procurori și specialiști în arheologie, un număr imens de piese, imposibil de apreciat, a fost pierdut pentru țara aceasta și pentru știință. Recuperarea brățărilor de aur, kosonilor sau a legilor municipale de la Troesmis a însemnat un mare succes, dar trebuie să ne fie clar că piesele găsite sunt numai niște fărâmituri din tot ce s-a furat. Acestea au putut fi recuperate fiindcă amprenta locului de descoperire era clară. (…) Mereu vezi la televizor câte un «norocos» care a găsit pe undeva câte un tezaur, iar statul îl fericește cu o sumă de bani. Dar dacă nu îl declară și îl trimite în străinătate? Și într-un caz și în celălalt contextul arheologic a fost distrus”, susține Ioan Piso.

Totodată, istoricul clujean îi cere ministrului Culturii să reconsidere întreaga problematică a Roșiei Montane și să sprijine eforturile de a o include în lista UNESCO.

„Ministerul spaniol al Culturii a fost cel care a inițiat asemenea proceduri pentru minele romane de aur de la Las Medulas, care astăzi sunt vizitate de milioane de turiști, iar zona, una dintre cele mai sărace ale Spaniei, s-a ridicat datorită lor. Noi de ce nu am fi în stare?”, scrie Piso.

El arată că nu cunoaște vreo țară europeană în care „bătaia de joc” la adresa monumentelor arheologice majore să fie mai mare decât în România, făcând un apel la Vlad Alexandrescu să dispună finanțarea cercetărilor arheologice sistematice, cu consilierea unei Comisii Naționale de Arheologie competente, și să reia proiectele de restaurare, sub supravegherea unei Comisii Naționale a Monumentelor și Siturilor Istorice, „care să-și ia rolul în serios”.

„În anii 1999-2000 l-am convins pe ministrul Ion Caramitru să cumpere 16 hectare de ruine la Ulpia Traiana Sarmizegetusa și să inițieze un program de restaurări. Din 2001 programul a continuat mai mult homeopatic, pentru ca în 2006 să fie sistat cu totul. Care a fost motivul? Ministrul Adrian Iorgulescu anunțase în 2005 că anul 2006 va fi declarat «an Traian». Între timp și-a amintit sau i s-a spus că pe lângă împărat mai există un Traian. Despre anul Traian nu a mai suflat nimeni vreo vorbă, iar restaurările la Ulpia Traiana Sarmizegetusa au fost sistate”, mai arată Ioan Piso.

Istoricul clujean consideră că cele două comisii subordonate Ministerului Culturii, și anume Comisia Națională a Monumentelor Istorice și Comisia Națională de Arheologie, „trebuiesc drastic curățate de toți cei care, din slugărnicie, incompetență sau conflict de interese, au luat decizii împotriva eticii profesionale” și a mai cerut ministrului Culturii să le redea acestor comisii autonomia.

Ioan Piso a fost, între 1998 – 2000, președintele Comisiei Monumentelor și Siturilor Istorice pentru Transilvania, între 1998 – 2003 membru al Comisiei Naționale de Arheologie, în perioada 1999 – 2001 membru al Comisiei Naționale a Monumentelor și Siturilor Istorice, iar între 1997 – 2011 director al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) din Cluj-Napoca. În prezent, este profesor emerit la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca.