Artmark s-a îndepărtat de scandalul „Cumințenia Pământului”. Nu mai reprezintă familia proprietară

De asemenea, reprezentanții Artmark au exprimat faptul că nu au participat la cea de-a doua procedură de negociere dintre proprietarii operei de artă realizată de Brâncuși și noua comisie
numită de Guvern și condusă de Ministrul Culturii.

Precizările au fost făcute în vederea clarificării unor informații apărute în spațiul public pentru a înlătura eventuale semne de întrebare legate de procedurile negocierilor în caz. Lămuririle au fost oferite ulterior anunțului făcut de ministrul Culturii Vlad Alexandrescu, care a precizat, miercuri seară, că proprietarii sculpturii lui Brâncuși,”Cumințenia Pământului” au acceptat oferta de achiziție de 11 milioane de euro propusă de comisia de negociere mandatată de Guvern, Executivul plătind jumătate din sumă, restul, MC prin subscripție publică națională.

„Date fiind întrebările publice ridicate de finalizarea celei de-a doua proceduri de negociere cu privire la achiziționarea operei „Cumințenia Pământului” de către statul român, prin Ministerul Culturii, comunicăm faptul că Artmark nu a participat la negocieri.

EXCLUSIV Dan Dungaciu avertizează că alegerile parlamentare anticipate ar putea fi anulate, dacă le câștigă AUR

23:04

FLASH NEWS Secretarul de stat din Ministerul Energiei avertizează asupra majorării facturilor din toamnă, în contextul închiderii centralei de la Cernavodă

22:59

Renunțarea la mandatul de reprezentare a familiei proprietare în negocierea cu statul s-a formalizat prin înregistrare la Ministerul Culturii în 10 martie 2016, înaintea începerii negocierilor cu noua comisie numită de Guvern și condusă de Ministrul Culturii.

Am păstrat discreția asupra acestei retrageri de la negociere cu bună-credință, dorind să evităm eventualitatea ca prin comunicarea publică a retragerii noastre să punem presiune asupra familiei proprietare și membrilor comisiei de negociere.

A prevalat interesul statului român de a achiziționa sculptura și a reîntregi patrimoniul național cu proprietatea și expunerea ei publice.”, au precizat reprezentanții Artmark într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Totodată, casa de licitații de artă a făcut public și documentul oficial al renunțării la mandat. În respectivul document adresat Ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, avocatul Alexandru Bâldea, managing partner Artmark, în calitate de mandatar, a comunicat renunțarea la mandatul de reprezentare a familiei Romașcu în cadrul procedurii de preempțiune cu privire la sculptura „Cumințenia Pământului” de Constantin Brâncuși, retrăgându-se din procesul de negociere cu statul român. Acesta a anunțat că familia moștenitoare Romașcu, direct, fără reprezentarea prin operator autorizat, va continua procedura de preempțiune cu Ministerul Culturii.

Decizia Artmark a fost comunicată familiei moștenitoare Romașcu în întâlnirea avută cu aceștia pe 28 februarie 2016, se artă în documentul semnat de Alexandru Bâldea, directorul și acționarul majoritar al casei de licitații.

„Lămurim, și cu această ocazie, faptul că Artmark nu s-a interpus ilegitim (sau, cum s-a spus în mod derogatoriu, „capitalist”) într-o procedură directă de negociere între stat și familia vânzătoare, ci a acționat în virtutea legii patrimoniului, care reglementează ca intermedierea vânzării unui bun cultural clasat în tezaur să se realizeze printr-un operator cultural autorizat (rațiunea stipulării fiind aceea ca statul să se asigure că este înștiințat în vederea exercitării dreptului de preempțiune).

Lămurim și faptul că nu familia proprietară a cerut statului un preț pentru sculptură, ci statul, întrerupând prin exercitarea preempțiunii un proces de vânzare privată (care fusese inițiat în iunie 2014), a fost cel care, juridic vorbind, a acceptat prețul de 20 de milioane euro (care fusese solicitat de proprietar în procesul de vânzare privată).”, mai precizează avocatul Alexandru Bâldea în documentul oficial al renunțării la mandat.

Proprietarii operei de artă – urmașele arhitectului Gheorghe Romașcu, care a cumpărat opera chiar de la Constantin Brâncuși – și-au recâștigat dreptul asupra lucrării după vreo nouă ani de procese și au transmis, prin intermediul avocaților, că nu sunt dispuși să dea „Cumințenia Pământului” pe „mai nimic”.

Realizată în 1907, „Cumințenia Pământului”, alături de opere precum „Sărutul” și „Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creație a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

„Cumințenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul și iubitorul de artă Gheorghe Romașcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă și retrocedată după 51 de ani, în 2012, și un proces îndelungat al familiei colecționarului cu actualul Muzeu Național de Artă al României.

Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că știe de la Brâncuși că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières), este evaluată la suma de 20 milioane de euro.

Cea mai importantă tranzacție recentă a unei opere de Brâncuși este adjudecarea, în 2009, la casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn „Madame L.R.”, pentru prețul de 26 de milioane de euro (fără comisioane și taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuși, organizată tot la casa Christie’s, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere „Sărutul”.

Celebra operă a lui Constantin Brâncuși, „Cumințenia Pământului”, ultima pe care statul român o mai poate recupera, este expusă, în prezent, la Muzeul Național Cotroceni.