7 ore de „libertate”. Ziua în care interceptările în dosarele penale au fost blocate

În data de 15 martie, în intervalul 07.00-14.00, Serviciul Român de Informații (SRI) a stopat toate activitățile pe care le desfășura în sprijinul unităților de parchet, fiind întrerupte toate comunicațiile pentru ca acestea să fie preluate de organele de anchetă care desfășurau activități în dosare penale. În acest interval, până când fiecare structura și-a marcat prezența și supravegherea mandatului care era în desfășurare, nu s-au făcut interceptări, au declarat surse oficiale din cadrul SRI pentru MEDIAFAX.

În prezent, la Centrul Tehnic de Securitate, fiecare structură de parchet își gestionează singură interceptările, SRI având atribuții doar în ceea ce privește siguranța națională. Astfel, lucrătorii serviciului pot face interceptări doar pe baza unui mandat de siguranță națională.

CONTROVERSĂ Marea Cuponiadă, mica țeapă. Parlamentul a votat pe șest ca proprietatea a 5 milioane de români să fie pierdută. Miza este de 100 milioane euro

14:36

TEHNOLOGIE Ce funcție să dezactivezi din telefon, pentru ca bateria să reziste mai mult timp

14:34

Bazele Centrului au fost puse încă din anul 1998, atunci când a fost achiziționat un sistem de interceptări. În anul 2000 a început să funcționeze, costurile inițiale fiind de ordinul milioanelor de dolari.
Treptat, o unitate a SRI a generat sistemul, fiind unicat. Ulterior, în anul 2002, în baza unei inițiative comune a ministerelor cu structuri informatice și a serviciilor de informații, s-a decis să existe un sistem comun, ceea ce este în prezent Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor, un sistem în proporție de 80% de producție românească.

Odată cu decizia CCR, privind organele competente care trebuiau să pună în aplicare mandatul de supraveghere tehnică, sistemul a fost partajat. Astfel, organele de anchetă (parchetele și structurile din cadrul Poliției Române) au birouri în cadrul Centrului Tehnic de Securitate, acolo unde se fac interceptări independent de SRI sau alte structuri. În momentul inițierii interceptării, informațiile merg direct către consola instituției care le face. Această activitate va fi controlată de judecătorii instanței supreme, periodic, potrivit ordonanței de urgență dată de Guvernul României după decizia CCR.

În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a cerut SRI să pună la dispoziție un sistem de auditare informatică prin care se vor face verificările, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale din cadrul SRI. Practic, judecătorii ÎCCJ vor verifica dacă documentele obținute într-o cauză penală sunt identice cu cele aflate în sistem și maniera în care se pune în aplicare mandatul de supraveghere tehnică în cauzele penale.

Procurorii pot folosi în cauze penale informații obținute de SRI în baza unui mandat de siguranță națională. Într-un astfel de caz, ofițerii SRI sesizează parchetul cu privire la faptul că au descoperit posibile fapte penale cu ocazia punerii în aplicare a unui mandat de interceptare de siguranță națională. Ulterior, unitatea de parchet cere declasificarea datelor, care se face cu avizul direcției juridice a SRI. Dacă din punct de vedere legal informațiile pot fi declasificate, directorul SRI este cel care semnează declasificarea datelor. Ulterior, informațiile, inclusiv interceptările, sunt furnizate structurii de parchet care face investigația.

În ceea ce privește mandatul de siguranță națională, ofițerul de caz care deține informații și consideră că este necesară dezvoltarea acestora pe baza unui mandat de interceptare de siguranță națională nu poate cere independent instanței avizarea unui astfel de mandat. Procedura prevede ca acesta să transmită solicitarea către comandantul unității la care activează. Ulterior, la nivel juridic intern se analizează temeinicia cererii. Dacă din punct de vedere juridic este avizată cererea, aceasta ajunge la directorii de la nivelul SRI care o trimit mai departe procurorului general al României. Acesta o trimite, la rândul său, către ICCJ, acolo unde poate judecătorul desemnat poate emite mandatul de interceptare sau îl poate respinge, motivându-și decizia. În cazul în care judecătorul emite mandatul, acesta este trimis la Centrul Tehnic de Securitate.

Pe parcursul anului 2015 au fost date 2.635 de mandate de siguranță națională iar 70% dintre acestea au vizat cetățeni străini. În prezent, sistemul informatic al SRI nu reține informațiile care nu mai sunt utile, astfel că datele inutile sunt șterse automat după 14 zile. Aceasta este perioada pe care lucrătorii serviciului o au la dispoziție pentru a cere date sau pentru a face note.

La nivelul țării există câteva sute de angajați ai SRI care se ocupă strict de interceptări. De multe ori, cei care urmăresc (tehnic) o țintă ajung să cunoască persoana supravegheată în detaliu, fiind capabili să cunoască inflexiunile din vocea celor pe care îi supraveghează sau stare acestora.

Angajatul SRI care ascultă interceptările nu poate extrage convorbiri din sistem, nu poate șterge date sau interveni asupra acestora. Pentru ca ofițerii să nu fie tentați să folosească în mod eronat informațiile pe care le au, legea privind siguranța națională prevede și sancțiuni. Astfel, dacă desfășoară activități de culegere de informații depășind autorizarea acordată, dacă divulgă, refuză sau împiedică, în orice mod, ducerea la îndeplinire a mandatului eliberat și dacă divulgă informații privind viața particulară, onoarea sau reputația persoanelor, cunoscute incidental în cadrul obținerii datelor necesare securității naționale, riscă între 2 și 7 ani de închisoare.

La nivelul serviciului există specialiști care pot traduce din 40 de limbi și dialecte, iar unii dintre angajații care fac traduceri au dublă naționalitate.