Sârmă ghimpată și taxă de intrare în cel mai mare parc din Cluj-Napoca

Opiniile clujenilor în ceea ce privește noua taxă sunt însă împărțite. Dacă unii o consideră o taxă modică, alții se opun acestei reguli și cer accesibilizarea mai multor zone.

Reprezentanții grupului civic informal „SOS (Societate Organizată Sustenabil)” au făcut un gest care i-a șocat pe unii clujeni: pe 20 mai au montat 800 metri de sârmă ghimpată pe gardul care înconjoară Parcul Sportiv Universitar, care are o suprafață de 25 hectare, pentru a atrage atenția asupra acestei limite impuse clujenilor.

Campania „SOS Parcurile Ploilor”, inițiată de „SOS (Societate Organizată Sustenabil)” urmărește fluidizarea traficului pietonal din mai multe zone, prin renunțarea la taxe și la gardul existent, sau cel puțin, atrage atenția asupra necesității mai multor porți de acces.

ULTIMA ORĂ Liderii grupurilor PPE și Renew îi cer Ursulei von der Leyen să blocheze cele 770 de milioane de euro din PNRR din cauza „amendamentului Fritz”

11:11

NEWS ALERT DIICOT explică de ce albanezii au ajuns să colaboreze cu românii în transportul drogurilor. O vastă analiză Europol în dosarul „cărăușilor”

10:57

„Pornind de la strada Plopilor, propunem să fie accesibilizate trei spații care sunt alăturate, dar nu sunt accesibile pentru publicul larg. Spațiul cel mai mic ar fi cel de la biserica Calvaria, înconjurat de un gard și nu se poate sta pe spațiul verde, Parcul Rozelor, care, la inițierea campaniei, avea o poartă care bloca accesul în parc și la Canalul Morii, iar aceasta a fost dată jos. Un al treilea spațiu, cel mai generos al acestei zone, este Parcul Babeș, de două ori cât Parcul Central, unde cetățenii intra plătind o taxă și sunt doar două porți de acces”, a precizat Adi Dohotaru, activist și cercetător, reprezentant al grupului civic informal.

Reprezentanții grupului civic spun că ideea din spatele impunerii taxei este de a descuraja oamenii de a se mai plimba în parc, acesta rămânând mai curat și mai îngrijit. Dorința de a descuraja accesul general pare însă să fi golit parcul, scrie Vocea Transilvaniei.

„Propunem, atât Universității Babeș-Bolyai, cât și autorităților, deschiderea acestui parc. Nu există un refuz categoric din partea UBB-ului, însă ei precizează faptul că Primăria ar trebui să vină cu variante de a contribui la cheltuieli, iar Primăria declară că parcul nu este al lor. Așadar, trebuie găsite niște formule, care țin mai degrabă de administrare, nu neapărat de securitate”, a adăugat cercetătorul.

Inițiativa campaniei a pornit în momentul în care s-a pus problema reabilitării parcului, în urmă cu doi ani. Suma necesară realizării acestui demers a fost de 7 milioane de euro. Grupul civic inițiase atunci o petiție împotriva tăierii unor copaci, apoi, spun aceștia, a fost turnat asfalt în zone în care putea fi folosit alt material. Petiția a fost semnată de peste o mie de clujeni care s-au opus acestor prevederi, dar și taxei impuse pentru accesul în parc. În 20 mai, activiștii au montat sârmă ghimpată pe gardul care înconjoară cel mai mare parc al Clujului.

Parcul Sportiv Universitar „Prof. dr. Iuliu Hațieganu” acoperă o suprafață mare (25 hectare) și include trei săli de sport pentru basket, aerobic, atletism, volei și altele. Parcul a fost înființat între anii 1930-1932 de către eminentul om de știință, pedagog și mare iubitor al sportului, prof. univ. dr. Iuliu Hațieganu, rector al universității clujene, scrie Vocea Transilvaniei.