Dan Adamescu, 4 ani și 4 luni de închisoare

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis, vineri, definitiv, condamnarea omului de afaceri Dan Adamescu la patru ani și patru luni de închisoare, acesta fiind acuzat că a intervenit la judecători în dosare de insolvență. Astfel, în ceea ce îl privește pe Adamescu, magistrații hotărât menținerea pedepsei care a fost dispusă în prima instanță.

Judecătorul Mircea Moldovan, de la Tribunalul București, a primit cea mai grea pedeapsă din dosar, 12 ani și două luni, acesta fiind însă redusă de la 22 de ani de închisoare, așa cum hotărâse inițial Curtea de Apel București.

LIVE UPDATE Război în Ucraina, ziua 1.637. Rusia înaintează spre Sloviansk și Dobropilia. Ce localități au fost cucerite

07:33

SOCIAL Cum se scrie corect: „Doamne ajută!” sau „Doamne, ajută!”? Majoritatea românilor au scris greșit toată viața

07:30

Judecătorul Elena Rovența a primit o pedeapsă de patru ani și șase luni, fiind redusă de la cinci ani și zece luni de închisoare. În cazul magistratului Sorin Viziru, a fost dispusă o pedeapsă de patru ani și patru luni, în prima instanță acesta fiind condamnat la cinci ani. Și în ceea ce îl privește pe judecătorul Ion Stanciu pedeapsa a fost redusă de la trei ani și opt luni la trei ani și patru luni.

În același dosar a mai fost condamnat și practicianul în insolvență Ilie Preda, la patru ani și patru luni, pedeapsa fiindu-i redusă de la șase ani și zece luni de închisoare.

Dan Adamescu este acuzat că le-a dat mită 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu și Elena Rovența, pentru ca aceștia să dispună soluții favorabile în două dosare de insolvență. Procurorii i-au trimis în judecată și pe practicienii în insolvență Angela Monica Borza, Ilie Preda, Cristina Elena Popa (fostă Cândea) și Emanoil Postelnicu și Gabriel Hanganu, pentru dare de mită.

Potrivit procurorilor, cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins și primit de la practicieni în insolvență, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată, sume de bani, bunuri sau servicii.

Magistrații ar fi cerut bani sau bunuri pentru a îndeplini sau a nu îndeplini ori a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestațiile la tabelul preliminar al creanțelor, pentru a decide privind modalitățile de înscriere la masa credală cu privire la creanțele creditorilor chirografari, pentru a desemna preferențial administratori judiciari, pentru a atribui preferențial dosare de insolvență sau pentru a-și exercita influența pe lângă judecători de la diverse instanțe din București și din țară, folosind informații deținute prin prisma atribuțiilor de judecător, susțin procurorii.