Se modifică legea privind informațiile de interes public. Ce sunt obligate să facă partidele și federațiile sportive

Președintele a promulgat modificarea Legii 544/2001 care extinde categoria instituțiilor care se supun rigorilor accesului liber la informații de interes public.

Astfel art 2, alin a) a fost modificat după cum urmează: prin autoritate sau instituție publică se înțelege orice autoritate ori instituție publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, societate reglementată de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aflată sub autoritatea sau, după caz, în coordonarea ori în subordinea unei autorități publice centrale sau locale și la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acționar unic ori majoritar, precum și orice operator sau operator regional, astfel cum aceștia sunt definiți în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, se supun prevederilor prezentei legi partidele politice, federațiile sportive și organizațiile neguvernamentale de utilitate publică, care beneficiază de finanțare din bani publici.

APĂRARE Turcia încă evaluează participarea la banca globală de apărare a Canadei

00:58

FLASH NEWS Alexandru Muraru îi transmite 5 mesaje lui Nicușor Dan, înaintea consultărilor de la Cotroceni

23:54

Legea a fost inițiată de parlamentari PNL și UDMR, a fost respinsă de Senat și adoptată de Camera Deputaților, for decizional.

În expunerea de motive, inițiatorii spun că „este inadmisibil ca o instituție/entitate, fie ea și privată, dar declarată de utilitate publică, deci care beneficiază de alocări de la bugetul de stat, să invoce clauze confidențiale la întrebări legate de cheltuirea unor sume de bani care provin de la bugetul de stat”. „Astfel de entități private dar care intră în categoria celor de utilitate publică beneficiază de bani publici, așadar de bani colectați din taxele și impozitele plătite de români. Totuși acestea nu se supun rigorilor de control în virtutea transparenței. (…) Acestea este motivul pentru care de cele mai multe ori astfel de instituții devin canale de scurgere a banului public către diverse clientele politice sau ecnomice, fără ca publicul să aibă acces la tabloul de cheltuieli, la modul/schemele de contractare și unde ajung, în definitv, banii contribuabililor”, se mai arată în expunerea de motive. .