Surpriza ministrului Justiției pentru românii care vor să scrie în Constituție că familia e formată din bărbat și femeie

„În opinia mea, România nu trebuie să se individualizeze, să se singularizeze pe scena europeană în această materie. Aș aminti faptul că există numeroase state în care s-a recunoscut, de exemplu, parteneriatul civil între persoane de sexe diferite, ceea ce nu este cazul încă în legislația românească, dar și pentru persoanele de același sex”,  a susținut Raluca Prună, pe 27 iulie,la discuția „De vorbă cu ministrul tău”, o inițiativă a Ministerului pentru Consultare publică și Dialog Civic.

Ministrul Justiției a amintit că și în timpul audierilor dinaintea prelării mandatului a avut aceeași poziție, susținând că „trebuie să ținem seama că există cetățeni români care trăiesc în cupluri heterosexuale fără a fi casătoriți sau în cupluri de persoane de același sex fără a fi casătoriți și că aceste persoane au nevoie de o protecție de la lege”.

APĂRARE România se alătură programului NATO în care cumpără, cu alte 10 state, avioane de spionaj. Cum vor fi folosite

23:53

FLASH NEWS Lidera naționalistă din Franța, Marine Le Pen, a declarat că va candida la președinție, după ce o instanță i-a permis să ocupe funcții publice

23:28

Prună a precizat că inițiativa Coaliției pentru Familie, inițiativă susținută și de Biserica Ortodoxă, este „un pas în plus” în definirea familiei. „Cred că aici noi trebuie să ținem seama de faptul că avem numeroase situații care implică cetățeni români și că, în fond, legea nu face altceva decât sa puna într-o normă ceva ce este răspândit la scara societății. Și cred, ca susținător al drepturilor egale ale tuturor, că trebuie să avem această discuție și să facem în așa fel încât să nu punem în afara protecției date de lege cuplurile care aleg să trăiască altfel decât cele, să zicem așa, majoritare”, a mai spus ministrul Justiției.

Parteneriatul civil, respins de parlament anul trecut

O propunere legislativă, inițiată de deputatul Remus Cernea, privind parteneriatele civile a fost respinsă anul trecut de parlament.

Potrivit proiectului, singurele condiții pentru partenerii care încheie un parteneriat civil sunt să aibă cel puțin 18 ani împliniți, cel puțin unul dintre ei să fie cetățean român sau cetățean străin sau apatrid cu domiciliul în România și niciunul dintre parteneri să nu fie căsătorit sau parte într-un alt parteneriat civil.Contractul de parteneriat civil se încheie în formă autentică, se semnează de către cei doi parteneri în fața notarului public din circumscripția Curții de Apel pe raza localității în care cel puțin unul dintre parteneri își are domiciliul și se înregistrează într-uj registru special numit „Registru opentru evidența parteneriatelor civile”, ținut la notarul respectiv, se mai artăta în proiect.  În propunerea legislativă se arata că serviciile medicale necesare unuia dintre parteneri care nu deține o asigurare medicală se pot acorda în baza asigurării medicale a celuilalt partener civil și că, în cazul spitalizării unuia dintre parteneri, celălalt este considerat aparținător.

Aviz de la CCR pentru inițiativa Coaliției pentru familie

Pe 20 iulie, Curtea Constituțională a dat aviz pozitiv pentru inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției, în sensul în care aceasta respectă limitele revizurii, însă judectorii nu s-au pronunțat pe fondul problemei-definirea căsătoriei ca uniune între femeie și bărbat- nici asupra oportunității.

Decizia a fost luată în unanimitate și, drept consecință, inițiativa poate intra în dezbaterea Parlamentului, unde este însă nevoie de o majoritate calificată pentru a fi adoptată. În cazul în care ar fi aprobată de Parlament, propunerea trebuie să fie suspusă și unui referendum național.

Președintele CCR, Valer Dorneanu, a argumentat că judecătorii au făcut o analiză tehnică a inițiativei cetățenești de revizuire a Constituției, iar avizul nu înseamnă o pronunțare pe fond. „Am avut de verificat dacă revizuirea nu a încălcat limitele revizuirii, în sensul că ar fi putut afecta independența, limba oficială, forma de guvernământ. Nu este cazul. A doua condiție era să nu fie suprimate drepturile fundamentale ale cetățenilor prin această propunere. Din cel puțin două puncte de vedere nu s-a constatat că ar fi putut fi suprimate”, a explicat Dorneanu.

El a detaliat că dreptul la căsătorie nu este un drept fundamental în România, iar dreptul la viața de familie înseamnă mai mult decât simpla căsătorie. „Dreptul la căsătorie, deocamdată în România, nu este consacrat constituțional sau prin altă lege ca un drept fundamental. Legislația europeană cu privire la aceasta recomandă o larghețe a statelor, le dă o marjă de suveranitate să se pronunțe dacă admit sau nu căsătoria între cupluri de același sex. De asemenea, nu este încălcat nici conceptul de viață de familie, pentru că acesta este mult mai larg decât sfera căsătoriei, decât relațiile dintre viitorii soți. Cuprinde relațiile cu copii, cu rudele, definește care sunt obligațiile acestora, legăturile de rudenie. Deci nici din punctul acesta de vedere nu s-a putut reține că s-ar fi încălcat acest drept”, a explicat președintele Curții.

Recunoașterea căsătoriilor gay mai așteaptă

CCR a amânat însă pentru 20 septembrie o decizie privind excepția de neconstituționalitate prin care un cuplu gay căsătorit în Belgia cere recunoașterea uniuii și în România. Autorii excepției de neconstituționalitate au contestat articolul 277 alin. 2 și 4 din Codul Civil, care se referă la interzicerea recunoașterii pe teritoriul României a căsătoriilor între persoane de același sex încheiate în afara granițelor, respectiv la libera circulație în cadrul Uniunii Europene.