Sistemul de alertare al INFP, ”prăbușit” după cutremurul de vineri noaptea: ”Am reușit să transmitem doar pe Twitter”

„Am avut circa 80.000 de accesări în câteva secunde și ne-au blocat atât pa­gina de internet, cât și baza de date – atunci când au accesat anumite elemente de pe site. Astfel, au reușit să se transmită doar câteva mesaje – cel către Twitter, iar restul nu s-au mai trimis. Către autorități am trimis alerta pe fax pentru că există un ordin care reglementează metoda prin care trebuie să transmitem informațiile către instituțiile statului”, a declarat pentru ZF Constantin Ionescu, directorul INFP.

Institutul de Fizică a Pământului a dez­voltat în urmă cu circa 3-4 ani un sistem propriu care notifică automat autoritățile și populația în cazul producerii unui seism. Sistemul postează mesaje pe site-ul INFP și pe rețelele de socializare, Twitter, Facebook, și transmite de asemenea SMS-uri și e-mailuri către autorități.

Cutremurul din noaptea de 23 către 24 septembrie a avut loc la ora 2 și 11 minute și 16 secunde, iar mesajul INFP a fost postat pe Twitter la ora 02:12, la mai puțin de un minut după producerea acestuia – circa 45 de secunde. Din cauza blocării sistemului de alertare al INFP, informațiile despre cutremurul din noaptea de vineri spre sâmbătă, care a avut o magnitudine de 5,3 grade pe scara Richter, au circulat cu precădere în mediul online. Acesta din urmă câștigă detașat în fața canalelor clasice de comunicare datorită posibilității transmiterii informațiilor în timp real printr-un singur clic.

„Utilizatorii nu mai au nevoie să aștepte canalele clasice de informare pentru a le prezintă informațiile care îi interesează în formate clasice, ci pot să le ofere și să le primească aproape în timp real prin rețele ca Twitter și Facebook. Mai mult, acestea au și mecanisme prin care pot facilita răspândirea mesajului către mai mulți utilizatori decât cei vizați inițial, cres­când ast­fel aria de aco­perire a mesajelor”, a menționat Io­nuț Oprea, ma­na­ger al agenției de mar­keting în social media Stan­dout, al servi­ciului de analytics Facebrands și pre­ședinte al IAB România.

Informațiile au circulat în principal pe internet și în condițiile în care posturile de televiziune locale, inclusiv cele de știri, au început să difuzeze târziu informații despre cutremur.

„Rețelele sociale nu înlocuiesc canalele clasice, ci pe de o parte le completează, iar pe de altă parte ajută utilizatorii să navigheze pe baza propriilor preferințe și pe baza celor exprimate de prieteni prin conținutul canalelor clasice”, a adăugat el.

Citește în continuare pe zf.