Procedura de recuperare a banilor din timbrul de mediu, ștearsă odată cu cele 102 taxe

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, Legea „Dragnea” pentru eliminarea a 102 taxe. Printre acestea se află și timbrul de mediu. Până acum cei care își înmatriculau o mașină au continuat să o plătească, deși Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că taxa este discriminatorie și a obligat statul român să restituie banii astfel încasați.

Taxa a purtat de-a lungul timpului diferite denumiri: taxa auto, taxă de poluare, taxă pe emisii poluante, taxă de timbru etc.

Ce presupune această schimbare legislativă pentru cei care urmează să-și recupereze banii aferenți acestei taxe încasate ilegal? „Abrogarea OUG nr. 9/2013 „cu modificările și completările ulterioare” presupune și eliminarea procedurii administrative „perfecționate și simplificate” de restituire a taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule sau a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, reglementată de articolul 12 din acest act normativ. Această procedură, introdusă prin Ordonanța din 31 August 2015, avea calități indiscutabile, care reprezentau, în egală măsură, un „avans” serios față de reglementarea anterioară: permitea restituirea integrală a taxelor achitate în temeiul unor legi și ordonanțe adoptate cu încălcarea dreptului european – OUG nr. 50/2008, Legea nr. 9/2012, prin parcurgerea unei simple proceduri administrative și depunerea unui dosar la Fisc”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Alexandru Rățoi-Pârvu, avocat în cadrul Societății Civile Profesionale de Avocați „Piperea și Asociații”.

FLASH NEWS Începe săptămâna decisivă pentru banii din PNRR. Ce legi trebuie să adopte Parlamentul și câți bani riscă România să piardă

09:57

REACȚIE Alexandru Nazare, întrebat dacă ar accepta funcția de premier: ”Avem nevoie de un guvern stabil”

09:50

Acesta arată că Legea 1/2017 implementează ceea ce era necesar de implementat, adică abrogă o taxă evident contrară legislației comunitare și că măsura este evident pozitivă pentru viitor, dar mai ales normală și legală. În schimb, pentru trecut, în cazul celor ce au achitat deja taxa și nu au recuperat banii, procedura de recuperare pare să se complice.

Avocatul arată că, anterior Legii numărul 1 au existat două proceduri administrative. Este vorba despre cea prevăzută de OUG 8/2014, prin care se instituia procedura de restituire dedicată celor care au obținut hotarări judecătorești prin care li s-a recunoscut dreptul la restituire a taxei speciale, taxei pe poluare și taxei pe emisii poluante anterior datei de 31 decembrie 2015.

A doua procedură administrativă este cea prevazută de OUG 40/2015 (privind timbrul de mediu), care prevedea procedura de restituire a celor care nu aveau o hotarare judecatorească obținută sau nu se încadrau în condițiile impuse de OUG 8/2014.

Există însă mai multe situații concrete. De exemplu, cei care au achitat taxa specială, taxa pe poluare și taxa pe emisii poluante (toate trei reglementate prin acte normative contrare Tratatului UE, conform deciziilor succesive ale CJUE : cauza Tatu etc.) și au obținut o hotărâre judecătorească anterior datei de 31 decembrie 2015 vor urma procedura prevăzută de OUG 8/2014, cu mențiunea că nu li se poate impune o eșalonare pe cinci ani a restituirii, ci aceasta trebuie efectuată pe loc, potrivit deciziei CJUE în cauza Câmpean.

O altă situație este a celor ce au achitat taxa specială, taxa pe poluare și taxa pe emisii poluante și nu au obținut o hotărâre judecătorească, aceștia trebuind să declanșeze o procedură judiciară sau să încerce o procedură administrativă ad-hoc, cu următoarea precizare : deși procedura administrativă de restituire, adoptată prin ordin comun, nu a fost abrogată, textul de lege din OUG 9/2013 nu mai este în vigoare, ordonanța fiind abrogată integral prin Legea 1/2017. Un argument suplimentar în sprijinul admisibilității unei proceduri administrative ad-hoc constă și în obligativitatea statului de a respecta hotărârilor pronunțate de CJUE, inclusiv la nivel de autoritate administrativă.

Iar a treia situație este a celor care au achitat timbrul de mediu (reglementat prin OUG 9/2013, contrara Tratatului UE, conform deciziei CJUE în cauza Budișan) și, prin definiție, nu au obținut nicio hotărâre judecătorească, aceștia urmând să apeleze fie la procedura judiciară, fie la procedura administrativă ad-hoc.

În ceea ce privește cele două instituții ale statului implicate în colectarea acestei taxe, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), acestea au răspuns la solicitarea MEDIAFAX, încercând să explice ce au de făcut cei care au de recuperat banii.

„Organele fiscale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală au competență numai în ceea ce privește stabilirea, verificarea și colectarea timbrului de mediu pentru autovehicule, inclusiv soluționarea contestațiilor. În acest sens precizăm că, în prezent, organele fiscale restituie, la cererea contribuabililor, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule și taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, restituire care se efectuează pe parcursul a cinci ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora. Se restituie într-o singură tranșă, la cererea contribuabilului, valoarea reziduală a timbrului de mediu pentru autovehicule, precum și sumele reprezentând diferențe de timbru rezultate în urma contestării acestuia. De asemenea vă facem cunoscut că suma restituită, inclusiv compensările, din taxa de mediu în perioada 01.01.2016 – 13.12.2016 este de 179.987.159, 94 de lei”, se arată în răspunsul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, la solicitarea MEDIAFAX.

Banii care provin din această taxă sunt colectați la bugetul Fondului de Mediu, care este gestionat de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Mihai Alexandru Moia, președintele AFM a precizat, pentru MEDIAFAX, că în prezent, pe cale administrativă se restituie doar diferențele de timbru de mediu pentru autovehicule rezultate în urma contestării acestuia și valoarea reziduală a timbrului de mediu pentru autovehicule. „Menționăm faptul că AFM restituie timbrul de mediu, într-o singură tranșă, doar persoanelor fizice și juridice care au dobândit dreptul la restituire printr-o hotărâre judecătorească definitivă”, a declarat Moia.

Acesta a adăugat că termenul de soluționare a cererilor de restituire este de 45 de zile de la data înregistrării cererii de restituire la organul fiscal competent. „În prezent, restituirea timbrului de mediu de către AFM, în baza unei sentințe civile, se efectuează în ordinea cronologică a depunerii cererilor de restituire la registratura instituției, la momentul de față fiind în curs de soluționare cererile depuse în luna decembrie 2016”, arată președintele AFM.

De ce statul a continuat să încaseze această taxă declarată ilegală de Curtea de Justiție a UE? Avocatul Alexandru Rățoi-Pârvu spune că „Statul a încasat această sumă chiar și după ce am „încasat” condamnarea din cauza Budișan fiindcă se urcase într-un carusel bugetar din care nu a mai reușit să coboare decât cu forța și care presupunea ca banii încasați nelegali să fie utilizați pentru restituiri. Pe scurt: 45% din bugetul Fondului de Mediu era constituit din sume aferente încasărilor provenite din timbrul de mediu. Problema este că, la final, noi vom achita distracția din carusel, în calitate de contribuabili: restituirea taxelor, inclusiv timbrul de mediu, a dobânzilor aferente și a cheltuielilor de judecată”.