Deficitul bugetar, nerealist. De ce nu vor crește exporturile în 2017

„Din punctul meu de vedere creșterea de la 0,6% din PIB la 1,4% a industriei este un mare semn de întrebare fiindcă cererea internă scade, deci industria ar trebui să crească pe baza exporturilor. Ori într-o perioadă în care în Europa și în lume apare izolaționismul, protecționismul este greu de crezut. Lumea se închide, se protejează. Este an electoral în Franța și politicienii susțin protejarea locurilor de muncă din țară. Marea Britanie va ieși din piața comună, iar Trump a anunțat deja măsuri pentru menținerea companiilor în SUA. Iar noi lucrăm, în general, pentru comenzile primite din afară. E greu de crezut că vom avea o creștere atât de mare a industriei”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Conform proiectului de buget prezentat luni de Ministerul Finanțelor, industria ar urma să își mărească consistent contribuția la PIB, de la 0,6% cât a reprezentat în 2016, la 1,4% din PIB în 2017. Pe de altă parte agricultura va scădea de la 0,2% din PIB (în 2016), la 0,1% anul acesta.

TRAGEDIE Caz uluitor. Medicii au pus moartea unei fetițe pe seama iPadului

22:50

RĂZBOIUL ÎN DIRECT Războiul din Iran, ziua 30. Trump pregătește forțe pentru „operațiuni terestre semnificative”

22:34

„Nu am văzut nici o prezentare de buget pe factorii totali de productivitate: cât va fi randamentul capitalului, cât va fi de la forța de muncă etc. Ce înseamnă asta? Adică voi mai face un milion de locuri de muncă, adică să ai creștere prin creșterea numărului de locuri de muncă, venituri în plus, consum în plus. Factorul acesta de creștere a productivității, fiindcă ai mai mulți oameni care lucrează, îți aduce un plus la PIB. Pe de altă parte, randamentul capitalului – se presupune că aceeași mie de lei în fonduri fixe va produce mai mult sau cu valoare mai mare. Evident că toate acestea sunt prezentate ca fiind pozitive. Ei dau niște estimări. Evident că, începând cu situația europeană, cu cea mondială, noi creștem și înflorim, dar la ceilalți nu știim cum o să fie. Iar economia românească depinde de cea europeană și, bineînțeles de cea mondială”, a spus reprezentantul AOAR.

Proietul de buget arată că, în acest an, creșterea economică va fi de 5,2% din PIB, cererea internă va scade de la 6,8% din PIB la 6,5%, iar consumul final va scade de la 5,8% din PIB la 4,7% din PIB. Formarea brută de capital, adică investițiile cresc puternic de la de la 1% din PIB, la 1,7%. De asemenea, se prevede creșterea exporturilor și scăderea importurilor.

În ceea ce privește cheltuielile bugetare, în acest an ele vor reprezenta 34,2% din PIB, 35,3% în 2018, 35,5% în 2019 și 34,8% din PIB în 2020.

Deficitul bugetar va fi 2,96% din PIB în acest an, la fel ca și anul viitor, iar în 2019 acesta va atinge 2,56% din PIB și 2% în 2020.

„Deficitul sub 3% din PIB în acest an poate fi sustenabil fiindcă intervin două lucruri care vor face reglajele, așa cum au făcut toți până în prezent. Pe de o parte vor fi două rectificări bugetare, iar prin vară, dacă nu merge, vom corecta. Pe de altă parte, așa cum s-a mai făcut până acum, se va tăia din investiții”, a precizat Cristian Pârvan.

Pe de altă parte, se prevede ca sectorul construcțiilor să crească ca pondere în PIB de la 0,2% în 2016 la 0,4% în 2017. Pe de altă parte serviciile își vor micșora ponderea în PIB de la 3,4% în 2016, la 2,9% în acest an. „M-aș fi așteptat ca serviciile să contribuie mai mult la creșterea PIB-ului. Au o mai mar flexibilitate, sunt mai multe întreprinderi. În sectorul industrial nu sunt atât de multe întreprinderi”, spune Pârvan.

Cifrele prezentate de guvern, construcția bugetară, se bazează pe creșterea colectării la buget. Veniturile bugetare vor crește anul acesta la 31,2% din PIB, față de 29,5% în 2016. Iar, în 2018, veniturile bugetare vor reprezenta 32,4% din PIB și 32,9% în 2019. „E posibil să obțină ceva din impozitarea progresivă, adică să crească impozitul pe veniturile mai mari. Dacă ar mai scoate ceva de la multinaționale, să mai rămână ceva din profitul lor aici și să lucreze tot mai mult aici, nu doar să folosească forța de muncă ieftină, atunci ar crește colectarea la buget. Adică, dacă s-ar reuși să se integreze mai multă producție în România și s-ar crea mai multe locuri de muncă, atunci ar exista și surse de unde să colectezi mai mult. Pe de altă parte, Fiscul are trebui să se organizeze mai bine pe cele patru mari domenii de evaziune fiscală: produse petroliere, cereale, băuturi și țigări. Dacă specializezi inspectorii pe cele patru mari grupe, e de așteptat să fie scoți mai mulți bani din economia reală. Dacă ANAF rămâne coordonat politic și care controlează doar IMM, nu se va schimba nimic. Pe execuția bugetară se vede că jumătate din buget vine de la IMM și jumătate de la marile întreprinderi”, arată secretarul general al AOAR.