Un obicei frecvent în comunicarea online poate afecta grav relațiile din viața reală

Majoritatea persoanelor rețin foarte ușor ce tocmai au comunicat, dar le este foarte greu să mai reproducă și ce a spus persoana din fața lor. „Ascultarea cu adevărat a persoanelor din fața noastră a devenit un lucru complicat, deoarece noi considerăm că acea comunicare unilaterală este suficientă ca să ne atingem obiectivele. Nici pe departe! Așa cum noi nu ne complicăm să ne concetrăm pe ce spune cel din jur, așa se întâmplă și cu cealaltă persoană, iar așa ajunge să se dezvolte un cerc vicios. Într-un final, niciunul dintre cei doi interlocutori nu s-au făcut înțeleși, iar în timp se vor instala stări de frustrare, nervozitate, care vor escalada în certuri”, afirmă psihologul Andra Tănăsescu.

Acest tip de ascultare este unul dintre cele mai întâlnite la ora actuală. Din cauză că suntem bombardați zilnic de o multitudine de mijloace de informare în masa – TV, radio, site-uri de știri, Facebook etc. – ne-am dezvoltat, fără să ne dăm seama, mecanisme de apărare, care filtrează informația. „Nu toate informațiile primite sunt de interes pentru noi și am învățat să fim mai selectivi, iar în timp am devenit comozi; iar prin acest lucru mă refer inclusiv la faptul că nu mai scriem cuvintele întregi și comunicăm prin tot felul de abrevieri. În mediul online, aceste abrevieri sau alte mecanisme de filtrare sunt foarte utile și benefice, deoarece pot transmite mai multe lucruri într-un timp mai scurt, însă, în mediul real, datele problemei se schimbă radical. Este o dovadă de lipsă de respect să îi răspundem scurt unui prieten, prin „aha”, „îhî”, „mdea” sau să dăm din cap aprobator, dar mintea noastră să fie în altă parte. Interlocutorul va sesiza imediat lipsa de interes și se va crea o prăpastie între cele două persoane, care va duce până la neînțelegeri sau certuri. De multe ori nici nu ne dăm seama că nu îi ascultăm cu adevărat pe cei din jur, a devenit pur și simplu un reflex. Ca să testăm rapid dacă suntem ascultați, îi putem ruga pe interlocutori să reproducă tot ce au înțeles din comunicarea noastră, așa cum își testează uneori profesorii pe elevii neatenți din ultima bancă”, explică psihologul Andra Tănăsescu.

MILITAR Un draft de proiect înaintea summitului NATO de la Ankara confirmă un pachet de ajutor militar de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina până în 2027

22:54

EXTERNE O destinație de vacanță preferată de români ia în calcul taxe de până la 50 de euro pentru turiștii care vizitează orașul o zi

22:33

 În opinia specialistului, acest  tip de comunicare pasivă apare din trei motive:

1. Mecanismele de apărare pe care ni le formăm de-a lungul vieții, fiind „forțați” să alegem din informațiile pe care le primim zi de zi doar pe cele care ne sunt cu adevărat utile.

2. Te aud, dar mă gândesc la problemele mele. De multe ori, auzim ce spune celălalt, mimăm o atenție activă, dar, de fapt, ne gândim la propriile situații și probleme, ne facem planuri pentru a doua zi și pierdem din informațiile pe care ni le transmite celălalt.

3.Te ascult, dar caut să îți dau cât mai repede un răspuns. Din grabă, dintr-o limitare de timp, mai mult sau mai puțin impusă, dintr-o „competiție” mentală pe care ne-o creăm singuri, există aceasta reacție de tip informație-răspuns în care căutăm să oferim cât mai repede un răspuns, fără să așteptăm să primim toate informațiile mai întâi.

„Dacă nu asculți, îți vei pierde în timp prietenii! Gândește-te că, în timp, toate persoanele dragi se vor îndepărta de tine deoarece se simt neglijate. Alege în mod conștient să îi oferi atenție celui care ți se adresează și ascultă-l, pune-i întrebări, caută să obții cât mai multe informații și detalii ca să îți poți formula o idee cât mai clară a ceea ce îți comunică”, consideră psihologul Andra Tănăsescu.