Dovada că infrastructura contribuie decisiv la economie: de la deschiderea A2, PIB-ul Constanței a crescut cu o viteză dublă față de restul economiei

Astfel,  PIB-ul în valoare nominală al județului Constanța a avut o creștere în perioada 2012-2016 de 56%, față de o creștere nominală de 29% a PIB-ului României.

Proba care arată că autostrada a avut un rol covârșitor în viteza de creștere a PIB al județului Constanța în perioada 2012 – 2016 este că în cei patru ani anteriori, adică între 2008 și 2012, când nu era gata toată autostrada, PIB-ul nominal al județului Constanța a crescut cu 13%, sub ritmul de creștere al PIB-ului per total țară, de 14%.

Creșterea nominală a PIB-ului este un indicator de obicei puțin folosit, mai relevantă fiind creșterea reală, dar pentru comparații între viteze de creștere ale regiunilor sau județelor poate fi utilizat, având în vedere că deflatorul PIB se aplică uniform pentru toată țara.

INEDIT Un procuror cere pedeapsa cu moartea pentru fostul președinte sud-coreean, condamnat la închisoare pe viață pentru instaurarea legii marțiale în 2024

19:16

NEWS ALERT Rectificarea bugetară de urgență a Guvernului Niculescu. Deficitul bugetar crește cu 3,5 miliarde de lei, dar rămâne la 6,2% din PIB. Cine primește bani și ce ministere pierd fonduri

19:09

În general este cunoscut că investițiile în infrastructură contribuie la creșterea economică, dar comparația evoluției județului Constanța, singurul centru economic puternic legat de o autostradă continuă de București, este ilustra­tivă, cu date concrete asupra situației.

La creșterea PIB contribuie creșterea con­su­­mului, a investițiilor și a exporturilor nete (expor­turi – importuri). Scur­tarea timpilor de parcurs și ușurința transportului între două centre eco­nomice de valoare inegală (București -Ilfov: 206 mld. lei PIB, Constanța 36 mld. lei) accelerează creșterea în centrul economic aflat pe orbită. Spre acesta se îndreaptă fluxuri noi de capital, va crește consumul făcut de firmele și companiile din centrul principal (București) și de asemenea resursele locale sunt valorificate mult mai bine. Având în vedere de exemplu puterea turistică a județului Cons­tanța, banii se fac la București și se cheltuie la Cons­tanța, iar deschi­derea auto­străzii a accelerat acest fenomen. În aceeași perioadă, județe care nu au beneficiat de autostradă, pre­cum Iași, au avut o creștere a PIB nominal de 35% între 2012 și 2016, apropiată de media întregii țări, de 29%.

La rândul său, județul Prahova, legat de București printr-o autostradă tot din 2012, a avut o creștere nominală a PIB de 42% între 2012 și 2016.

Top cinci județe la creșterea PIB în intervalul 2012 -2016 sunt Cluj (62%), Constanța (56%), Prahova (42%), Ilfov (40%) șI Buzău (37%).

Cele mai proaste evoluții în interval le-au avut județele Giurgiu (-3%), Argeș (9%), Mehedinți (12%), Dolj (15%) și Gorj (16%). Județul Argeș este un paradox, pentru că cea mai mare companie locală și cel mai mare exportator, Automobile Dacia, deși a cunoscut o dublare a cifrei de afaceri între 2012 și 2016, nu contribuie pe măsură la creșterea PIB-ului județului Argeș, fiind șI uin mare importator.

Evoluția regiunilor este determinată de județe. Astfel, Regiunea de Sud-Est șI cea de Nord-Vest, care cuprind Constanța și, respectiv, Cluj, au avut cea mai bună creștere în perioadă, de 39%, peste media țării de 29%, iar cel mai prost a mers Sud-Vest Oltenia, cu plus 19%.

PIB-ul București Ilfov, care reprezintă 27% din PIB-ul României, a crescut cu 29%, în linie cu al țării.

Pentru 2016 datele privind PIB sunt estimate de către Comisia Națională de Prognoză, deocamdată fiind disponibile la Statistică doar datele regionale pe 2014.

Cele mai puternice județe excluzând regiunea București -Ilfov din punct de vedere al valorii PIB au fost în 2016,  Constanța (36,5 mld. lei), Timiș (35,4 mld. lei), Cluj (34,5 mld. lei), Prahova (30,8 mld. lei) și Brașov (26,0 mld.lei).

În 2012, ordinea în Top 5 era Timiș, Constanța, Prahova, Cluj și Brașov.