Prima pagină » Magazin » Câți ani îi trebuie unui fumător să scape de riscul cardiovascular, dacă renunță la țigări

Câți ani îi trebuie unui fumător să scape de riscul cardiovascular, dacă renunță la țigări

22 apr. 2017, 18:19, Magazin

Simona Tudorache

Câți ani îi trebuie unui fumător să scape de riscul cardiovascular, dacă renunță la țigări

Românii nu mai fumează de un an în spațiile închise. Deși beneficiile acestei legi sunt încă la început, primele rezultate încep să se vadă. Fumatul poate afecta grav sănătatea pulmonară, cardiovasculară, dar poate fi , totodată, și unul dintre factorii de risc în apariția multor forme de cancer, avertizează specialiștii. De altfel, fumatul pasiv este asociat cu 600 de mii de decese premature anual. „Fumatul reprezintă un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare, pentru bolile respiratorii și pentru cancer. Este suficientă enumerearea acestor lucruri pentru a vă da seama cât de mare este impactul fumatului și cât de mare ar putea să fie impactul renunțării la fumat. Pentru fumători, renunțarea la acest viciu înseamnă reducerea riscurilor pentru bolile cardiovasculare - de exemplu pentru infarct miocardic acut, accident vascular cerebral. Desigur, fumătorii trebuie să fie conștienți că nu poți spera că efectele fumatului timp de 30-40 de ani vor dispărea în șase luni de zile. De pildă, riscul cardiovascular al fumătorului ajunge să fie egal cu cel al nefumătorului spre doi ani zile de la întreruperea completă a fumatului", a declarat dr. Gabriel Tatu-Chițoiu, președintele Societății Române de Cardiologie.

Printre efectele substanțiale pe termen scurt ale renunțării la fumat se numără: revenirea treptată în limitele normale ale tensiunii arteriale, scăderea nivelului de monoxid de carbon din sânge, îmbunătățirea circulației sangvine, în câteva săptămâni, îmbunătățirea funcțiilor plămânilor, în câteva luni, și îmbunătățirea simțurilor – miros, gust. Totodată, pe termen lung, renunțarea la fumat scade riscul de cancer, de boală cardiovasculară și riscul de apariție al altor boli cronice netransmisibile.

Fumul de țigară poate să persiste în aer circa 2,5 ore, chiar și cu fereastra deschisă, iar inspirarea acestuia poate avea urmări nefaste asupra sănătății, expuși fiind mai ales copiii. Fumatul poate provoca infarctul de miocard, prin ocluzia arterelor inimii, accidentul vascular cerebral, arterita la nivelul membrelor – până la gangrenă și amputație. Fumul de țigară conține peste 4.000 de substanțe chimice, multe toxice și iritante, iar unele dintre acestea sunt asociate cu dezvoltarea unor tipuri de cancer.

FLASH NEWS Departamentul pentru Situații de Urgență spune că: Intervențiile de sprijin continuă pentru comunitățile din Prahova și Dâmbovița

20:43

Departamentul pentru Situații de Urgență spune că: Intervențiile de sprijin continuă pentru comunitățile din Prahova și Dâmbovița

Fumatul pasiv are repercusiuni serioase asupra aparatului cardiovascular și respirator, fiind un factor de risc major pentru boala coronariană și cancerul pulmonar, mai arată datele de specialitate.

Aproximativ 5 milioane de persoane mor anual, în întreaga lume, din cauza bolilor asociate fumatului. Acestora li se adaugă aproximativ 600.000 de decese corelate cu fumatul pasiv, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății. Dacă măsurile de reducere a poverii fumatului nu vor fi intensificate, în cât mai multe regiuni de pe glob, prin politici restrictive și programe de supraveghere, aproximativ 1 miliard de persoane vor muri, în decursul secolului acestuia, în întreaga lume, doar din cauza fumatului.

„Societatea Română de Pneumologie sărbătorește un an de la intrarea în vigoare a legii „antifumat”, un an de la instituirea unui drept fundamental pentru fiecare dintre noi: dreptul la sănătate. Dreptul la prevenție pentru cel mai rău dintre toate cancerele: cancerul pulmonar, cancerul a cărui supraviețuire la cinci ani este sub 5%. Dreptul la prevenție pentru cel mai de temut factor de risc pentru cancerul pulmonar, chiar înaintea fumatului – bronhopneumopatia cronică obstructivă. Dar și bronhopneumopatia cronică obstructivă apare și este datorată tot fumatului. Prin urmare, amândouă, atât cancerul, cât și BPOC-ul, au drept numitor comun fumatul. Doresc ca felul în care această lege va aplicată să fie un beneficiu și în același timp o speranță pentru tinerele generații”, a declarat prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președintele Societății Române de Pneumologie.

Pe plan internațional au fost identificate numeroase efecte pozitive ale legii anti- fumat în spațiile publice închise. De exemplu, în Scoția, dacă înainte de implementarea legii, în 2006, cazurile de astm bronșic creșteau anual cu 5%, ulterior, rata acestora a scăzut cu 18%. În Anglia, mortalitatea neonatală s-a diminuat cu 7,6% după ce a fost implementată o lege similară. În Italia, în urma adoptării legii care interzice fumatul în spațiile publice închise incidența infarctului în rândul populației cu vârsta între 35-74 de ani s-a redus cu 11,2%-15,3%. În Statele Unite, numărul internărilor pentru boli cardiace a scăzut cu 39%, după primul an de lege anti-fumat, și cu 47%, după trei ani.

În 2010 aproximativ 31% din populația României era fumătoare, potrivit Organizației Mondiale a Săntătății, și dacă eforturile de control al consumului de tutun vor fi intensificate, se preconizează că, până în 2025, procentul fumătorilor va scădea până la 23% din populație. Aceeași sursă a estimat, în 2010, că aproximativ 41% dintre bărbați și 22% dintre femei fumau. Până în 2025, ratele vor fi de aproximativ 29% dintre bărbați și 18% dintre femei.