Câți ani îi trebuie unui fumător să scape de riscul cardiovascular, dacă renunță la țigări

Printre efectele substanțiale pe termen scurt ale renunțării la fumat se numără: revenirea treptată în limitele normale ale tensiunii arteriale, scăderea nivelului de monoxid de carbon din sânge, îmbunătățirea circulației sangvine, în câteva săptămâni, îmbunătățirea funcțiilor plămânilor, în câteva luni, și îmbunătățirea simțurilor – miros, gust. Totodată, pe termen lung, renunțarea la fumat scade riscul de cancer, de boală cardiovasculară și riscul de apariție al altor boli cronice netransmisibile. 

Fumul de țigară poate să persiste în aer circa 2,5 ore, chiar și cu fereastra deschisă, iar  inspirarea acestuia poate avea urmări nefaste asupra sănătății, expuși fiind mai ales copiii. Fumatul poate provoca infarctul de miocard, prin ocluzia arterelor inimii, accidentul vascular cerebral, arterita la nivelul membrelor – până la gangrenă și amputație. Fumul de țigară conține peste 4.000 de substanțe chimice, multe toxice și iritante, iar unele dintre acestea sunt asociate cu dezvoltarea unor tipuri de cancer. 

ACUZAȚII JD Vance respinge speculațiile despre un conflict cu Marco Rubio, posibil rival la alegerile prezidențiale viitoare din SUA: „Vom lucra împreună”

08:01

ALERTĂ Capitala sub cod roșu de ninsoare. Mesaje Ro-Alert, drumuri închise, curse aeriene anulate, trafic feroviar dat peste cap, copaci căzuți

07:43

Fumatul pasiv are repercusiuni serioase asupra aparatului cardiovascular și respirator, fiind un factor de risc major pentru boala coronariană și cancerul pulmonar, mai arată datele de specialitate.

Aproximativ 5 milioane de persoane mor anual, în întreaga lume, din cauza bolilor asociate fumatului. Acestora li se adaugă aproximativ 600.000 de decese corelate cu fumatul pasiv, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății. Dacă măsurile de reducere a poverii fumatului nu vor fi intensificate, în cât mai multe regiuni de pe glob, prin politici restrictive și programe de supraveghere, aproximativ 1 miliard de persoane vor muri, în decursul secolului acestuia, în întreaga lume, doar din cauza fumatului.

„Societatea Română de Pneumologie sărbătorește un an de la intrarea în vigoare a legii „antifumat”, un an de la instituirea unui drept fundamental pentru fiecare dintre noi: dreptul la sănătate. Dreptul la prevenție pentru cel mai rău dintre toate cancerele: cancerul pulmonar, cancerul a cărui supraviețuire la cinci ani este sub 5%. Dreptul la prevenție pentru cel mai de temut factor de risc pentru cancerul pulmonar, chiar înaintea fumatului – bronhopneumopatia cronică obstructivă. Dar și bronhopneumopatia cronică obstructivă apare și este datorată tot fumatului. Prin urmare, amândouă, atât cancerul, cât și BPOC-ul, au drept numitor comun fumatul. Doresc ca felul în care această lege va aplicată să fie un beneficiu și în același timp o speranță pentru tinerele generații”, a declarat prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președintele Societății Române de Pneumologie.

Pe plan internațional au fost identificate numeroase efecte pozitive ale legii anti- fumat în spațiile publice închise. De exemplu, în Scoția, dacă înainte de implementarea legii, în 2006, cazurile de astm bronșic creșteau anual cu 5%, ulterior, rata acestora a scăzut cu 18%. În Anglia, mortalitatea neonatală s-a diminuat cu 7,6% după ce a fost implementată o lege similară. În Italia, în urma adoptării legii care interzice fumatul în spațiile publice închise incidența infarctului în rândul populației cu vârsta între 35-74 de ani s-a redus cu 11,2%-15,3%. În Statele Unite, numărul internărilor pentru boli cardiace a scăzut cu 39%, după primul an de lege anti-fumat, și cu 47%, după trei ani. 

În 2010 aproximativ 31% din populația României era fumătoare, potrivit Organizației Mondiale a Săntătății, și dacă eforturile de control al consumului de tutun vor fi intensificate, se preconizează că, până în 2025, procentul fumătorilor va scădea până la 23% din populație. Aceeași sursă a estimat, în 2010, că aproximativ 41% dintre bărbați și 22% dintre femei fumau. Până în 2025, ratele vor fi de aproximativ 29% dintre bărbați și 18% dintre femei.