Vestea pe care Olguța Vasilescu le-o dă bugetarilor part-time. Ministrul Muncii dă exemplul „femeilor de serviciu din unele școli”

„Este bine pentru cei care sunt la part-time să plătească contribuțiile la nivelul salariului minim pe economie pentru că vor beneficia de drepturi la pensie și la o asigurare medicală. Până acum, toți cei care lucrau până acum pe 2 ore, pe 4 ore mergeau pe pensia minimă pe economie, care era de fapt completată de statul român. În mod normal, în sistemul bugetar, nu trebuie să avem angajați part-time. Așa cum este vorba despre femei de serviciu, de exemplu, din unele unități școlare. I-am rugat pe cei de la ministerul Educației să completeze aceste norme în sensul că o femeie de serviciu să aibă o normă întregă, fie că se completează ea și la alte școli”, a declarat Olguța Vasilescu, la Realitatea TV.

Ministrul Muncii a explicat că a discutat cu ministerul Finanțelor Publice și a cerut să se găsească o soluție pentru ca salariul netul să nu fie schimbat față de anul trecut, urmând ca statul să completeze aceste contribuții.

CONTROVERSĂ Președintele Letoniei spune că țara sa ar putea găzdui arme nucleare dacă NATO decide să le desfășoare în țările baltice

22:51

VIDEO Proteste în miez de noapte la arestul central unde e încarcerat Călin Georgescu. Sute de oameni își strigă nemulțumirea și cer eliberarea lui Georgescu: ”Căline, Căline, poporul e cu tine”

22:51

„Sunt 153.000 de slujbe care au ieșit în economia albă, practic, ei plăteau contribuțiile la două ore, dar lucrau opt și noi știm cum este cu munca la negru pentru că ITM-urile au făcut foarte multe verificări și au găsit asemenea situații. În momentul în care au văzut că nu se mai permite să nu plătească contribuțiile la salariul minim pe economie, au luat măsura de a plăti în mod real și ștatele către stat și salariile pe care le plăteau angajaților respectivi”, a explicat deminitarul.

Vasilescu a subliniat că ordonanța de urgență cu privire la salarii cuprinde și excepții de la plata contribuțiilor pentru angajații cu jumătate de normă.

„Sunt exceptați elevii și studenții care lucrează part-time ca să plătească contribuțiile la nivelul salariului minim, persoanele cu handicap, care oricum, prin lege, nu pot să lucreze o normă intreagă, pensionarii, care pot lucra part-time fără să plătească aceste contribuții, dar și cei care au deja o slujbă, un contract de opt ore undeva și mai lucrează încă două ore la part-time. Este o măsură pentru protecția angajaților respectivi pentru ca și ei trebuie să beneficieze de o asigurare medicală și de pensie”, a mai spus ministrul Muncii.

Reprezentanții Ministrului Muncii și Justiției Sociale (MMJS) au prezententat care sunt, până în acest moment, efectele Legii 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, lege care urmărește o uniformizare a salariilor bugetarilor.

„Scopul actului normativ a fost echilibrarea sistemului bugetar de salarizare, deoarece existau disfuncționalități majore, în sensul că pentru aceleași funcții și atribuții, funcționarii din instituțiile statului aveau salarii diferite”, se arată într-un comunicat al ministerului condus de Olguța Vasilescu.

Potrivit comunicatului, Legea 153 a regelemntat, de la 1 ianuarie, câteva dezechilibre salariale.

„Spre exemplu, un director executiv gradul II, la APIA avea un salariu brut de 12.371 lei, iar un director executiv, grad II, la Garda de Mediu avea un salariu brut de 4.172 lei. De asemenea, un consilier de ministru la Ministerul Muncii avea un salariu brut de 6.700 lei, iar un consilier ministru la Ministerul Sănătății avea un salariu brut de 12.000 lei”, se mai arată în cumunicatul MMJS.

Potrivit sursei citate, raportul între cel mai mic salariu din sistemul bugetar și cel mai mare era de 1 la 18, mulți dintre bugetari având salarii mai mari decât președintele României.

„Prin Legea 153/2017 s-a consfințit ca cel mai mare salariu din sistemul bugetar să fie al președintelui României, iar raportul a devenit de 1 la 12. Din acest motiv s-a luat măsura ajustării tuturor salariilor care depășeau indemnizația președintelui României, în general a celor cu funcții de conducere”, mai spun reprezentanții MMJS.

De asemenea, altă inechitate invocată de către reprezentanții MMJS se referă la salariilor IT-iștilor din diferite instituții. De exemplu, se arată în comunicatul MMJS, un IT-ist la ANPIS avea un salariu brut de 4.019 lei, în timp ce un IT-ist la ICCJ avea un salariu brut de 9.322 lei.

„În ceea ce privește salariile grefierilor, MMJS a solicitat și primit de la Ministerul Justiției lista cu salariile în plată la categorii de personal din sistemul Justiției și a operat modificări salariale pentru grefieri între 23% și 91%, până în 2022, etapizat. În ceea ce privește transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, întreg sistemul public beneficiază de o majorare de 25%, de la 1 ianuarie 2018, care acoperă procentul aferent contribuțiilor plătite de angajator, motiv pentru care nu există posibilitatea ca venitul net al vreunui angajat cu normă întreagă, din sistemul bugetar, să scadă, cu excepția celor 3% care au suferit ajustările salariale amintite”, se mai arată în comunicatul MMJS.