Cehia anunță că-și mută ambasada din Israel la Ierusalim. Președintele Zeman, care a făcut anunțul, temperat de guvern

Milos Zeman a explicat că mutarea sediului misiunii diplomatice se va face în trei etape: un consulat onorific va fi deschis în Ierusalim în luna mai, după care vor fi transferate sediile altor reprezentanțe, iar la final cel al ambasadei.

Ministerul ceh de Externe a explicat că deschiderea unui consulat și a unui centru cultural ceh în Ierusalim reprezintă etape premergătoare mutării ambasadei, dar nu a confirmat un program concret.

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, i-a trimis o scrisoare de mulțumire președintelui Cehiei, exprimând speranța că noua ambasadă din Ierusalim va fi inaugurată până la sfârșitul acestui an.

Premierul în exercițiu al Cehiei, Andrej Babis, a explicat acum câteva zile că prezența diplomatică cehă va fi intensificată în Ierusalim, dar reprezentarea va rămâne deocamdată la nivelul de consulat onorific.

Guvernul României a semnalat intenția de mutare a sediului ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Reprezentanții Guvernului susțin că memorandumul privind mutarea ambasadei României din Israel în Ierusalim a fost înaintat de Ministerul Afacerilor Externe la categoria „Documente confidențiale” și își va păstra caracterul până la o decizie finală. În schimb, președintele Klaus Iohannis a anunțat că nu a fost consultat cu privire la o posibilă mutare a ambasadei în Ierusalim.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat în decembrie 2017 decizia controversată de a considera orașul Ierusalim drept capitala Israelului și, implicit, de a muta acolo ambasada SUA. Decizia lui Donald Trump a fost criticată dur de Autoritatea Palestiniană, de Liga Arabă, de numeroase țări musulmane, de Adunarea Generală ONU, Uniunea Europeană și Rusia.

Ulterior, pe fondul criticilor, președintele SUA a încercat să își nuanțeze poziția privind statutul Ierusalimului, refuzând să excludă posibilitatea împărțirii orașului și explicând că israelienii și palestinienii trebuie să stabilească frontierele în oraș. Liderul de la Casa Albă a transmis Israelului că pacea necesită „compromisuri dure”.

Israelul consideră orașul Ierusalim drept capitala sa eternă și indivizibilă, potrivit terminologiei utilizate de liderii politici israelieni. Autoritatea Palestiniană vrea ca Ierusalimul de Est să devină capitala viitorului stat palestinian. Israelul a anexat Ierusalimul de Est, dar marile puteri și Națiunile Unite nu recunosc suveranitatea israeliană asupra întregului oraș, subliniind că zonele trebuie negociate. Statele Unite sunt prima națiune care își mută ambasada în Israel la Ierusalim. Decizia lui Donald Trump privind Ierusalimul a fost criticată dur de Autoritatea Palestiniană, de Liga Arabă, de numeroase țări musulmane, de Uniunea Europeană și Rusia.

UE a exprimat „preocupări grave” în legătură cu decizia lui Donald Trump, avertizând că măsura este o încălcare a unei rezoluții ONU

Uniunea Europeană consideră că orașul Ierusalim trebuie să rămână capitala comună a Israelului și a viitorului stat palestinian. Uniunea Europeană a exprimat „preocupări grave” în legătură cu decizia lui Donald Trump, avertizând că măsura, o încălcare a unei rezoluții ONU, riscă să afecteze perspectivele de pace între israelieni și palestinieni. „Uniunea Europeană exprimă preocupări grave legate de anunțul făcut de președintele SUA, Donald Trump, privind orașul Ierusalim și privind repercusiunile pe care le-ar putea avea asupra perspectivelor de pace. Poziția UE este neschimbată. Trebuie îndeplinite aspirațiile ambelor părți și trebuie găsită o cale, prin negocieri, pentru stabilirea statutului Ierusalimului ca viitoare capitală a ambelor state”, israelian și palestinian, a reacționat în decembrie 2017 Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate. „Uniunea Europeană și statele membre vor continua să respecte consensul internațional privind orașul Ierusalim, prevăzut, între altele, în Rezoluția Consiliului de Securitate ONU 478; aici sunt prevederi privind sediile misiunilor diplomatice până la soluționarea statutului definitiv al orașului Ierusalim”, a precizat atunci Federica Mogherini, potrivit unui comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE). „Uniunea Europeană îndeamnă toate părțile să dea dovadă de calm și de reținere pentru a evita escaladarea conflictului. Trebuie să ne concentrăm în continuare pe crearea condițiilor pentru negocieri directe și consistente (…). UE reiterează angajamentul ferm în favoarea soluției a două state”, israelian și palestinian, sublinia Federica Mogherini.

În aprilie 2017, Rusia a exprimat preocupare privind stagnarea procesului de pace israelo-palestinian, reiterând susținerea pentru soluția coexistenței a două state, anunțând recunoașterea Ierusalimului de Vest capitală a Israelului și propunând Ierusalimul de Est drept capitală a viitorului stat palestinian.

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat în decembrie 2017, cu o largă majoritate, un proiect de rezoluție care condamnă decizia președintelui SUA, Donald Trump, de recunoaștere a orașului Ierusalim drept capitală a Israelului. Dintre cele 193 de state membre, 128 au votat în favoarea proiectului de rezoluție care condamnă decizia lui Donald Trump privind Ierusalimul, iar nouă țări, inclusiv Statele Unite și Israelul, au votat împotrivă. Treizeci și cinci de țări s-au abținut de la vot. Rezoluția Adunării Generale ONU nu are caracter legal obligatoriu. Mahmud Abbas, președintele Autorității Palestiniene, a catalogat decizia drept o „victorie pentru Palestina”. Un proiect similar dezbătut în Consiliul de Securitate ONU a fost blocat prin veto de Statele Unite.

Un ministru israelian a intuit o altă strategie a președintelui SUA: Donald Trump a sugerat că Ierusalimul poate fi împărțit /Israelul nu va accepta

Zeev Elkin, un membru al Guvernului Benjamin Netanyahu, remarcase din decembrie 2017 că Donald Trump nu a oferit asigurări că Ierusalimul nu va fi împărțit, observând că președintele SUA sugerase că o parte a orașului ar putea intra sub control palestinian în urma negocierilor, ceea ce Israelul nu va accepta. Zeev Elkin, ministrul israelian pentru Afacerile Ierusalimului, a observat că Donald Trump a evitat să descrie Ierusalimul ca fiind capitala indivizibilă și eternă a Israelului, o terminologie utilizată de liderii politici israelieni. Autoritatea Palestiniană vrea ca Ierusalimul de Est să devină capitala viitorului stat palestinian. „Cred că (Donald Trump -n.red.) a evitat în mod premeditat aceste referiri în discursul său. Ba chiar a sugerat că frontierele Ierusalimului vor fi stabilite ca rezultat al negocierilor, ceea ce presupune posibilitatea unei divizări”, a declarat Zeev Elkin, citat de postul de radio Tel Aviv 102 FM și de cotidianul Jerusalem Post.

Zona de est a orașului Ierusalim este un subiect extrem de sensibil, în contextul în care găzduiește locuri sfinte pentru mozaism, creștinism și mahomedanism.

Într-adevăr, Donald Trump a subliniat că hotărârea privind Ierusalimul nu reprezintă „asumarea unei poziții în problemele statutului final”, nici asupra „frontierelor specifice ale suveranității israeliene asupra Ierusalimului” ori asupra „soluționării frontierelor contestate”. „Aceste chestiuni depind de părțile implicate”, a insistat Donald Trump, reiterând că Washingtonul încă vrea ca palestinienii și israelienii să ajungă la „soluția coexistenței a două state”. Zeev Elkin a explicat că „ar fi fost foarte fericit” dacă Donald Trump ar fi descris Ierusalimul ca fiind capitala indivizibilă a Israelului. Ministrul israelian a exclus orice posibilitate de împărțire a Ierusalimului. „Acesta este un factor foarte, foarte important, și, în momentul de față, nu am niciun dubiu că Israelul nu va accepta divizarea. Iar actualitatea este ceea ce contează”, a subliniat Zeev Elkin.

În declarațiile oficiale făcute după anunțul lui Donald Trump din decembrie 2017, premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a insistat că Ierusalimul nu va fi divizat. Dar ambasadorul Israelului în SUA, Ron Dermer, a admis că recunoașterea Ierusalimului drept capitală a Israelului nu exclude posibilitatea suveranității palestiniene asupra unor zone ale orașului. „Toate planurile de pace elaborate până acum considerau Ierusalimul drept capitală a Israelului. Există planuri în care se sugerează ca Ierusalimul să fie capitala ambelor state, ceea ce este altă chestiune”, a explicat Ron Dermer.

La începutul mandatului, președintele Donald Trump a exprimat intenția relansării rapide a procesului de pace israelo-palestinian, în timp ce Mahmud Abbas, liderul Autorității Palestiniene, a cerut, la Casa Albă, încetarea „ocupației”, pledând pentru coexistența a două state, palestinian și israelian. Donald Trump l-a primit în mai 2017, la Casa Albă, pe Mahmud Abbas, aceasta fiind prima întâlnire oficială a celor doi lideri. Donald Trump a cerut relansarea negocierilor de pace între Israel și palestinieni și semnarea unui acord, fără însă a oferi detalii despre modul în care se poate ajunge la soluționarea conflictului. „Sincer, nu cred că este ceva atât de dificil așa cum au crezut oamenii ani întregi. Avem nevoie de voința ambelor părți. Credem că Israelul vrea acest lucru, credem că Mahmud Abbas vrea, dacă vreți amândoi vom ajunge la un acord. Vom face acest lucru, sunt șanse foarte mari”, a afirmat atunci Donald Trump. „Am discutat cu Benjamin Netanyahu și cu mulți lideri israelieni, vom iniția un proces care sperăm să conducă la pace; am auzit mereu că cel mai dificil acord ar fi cel între israelieni și palestinieni; să demonstrăm contrariul”, a adăugat Donald Trump. La rândul său, Mahmud Abbas a evidențiat angajamentul pentru ajungerea la un acord de pace bazat pe înființarea unui stat palestinian care să coexiste cu Israelul conform frontierelor din anul 1967. „Noi suntem deschiși noilor oportunități pentru pace. A venit vremea ca Israelul să înceteze ocupația”, a afirmat Mahmud Abbas.

În februarie 2017, Donald Trump s-a întâlnit la Casa Albă cu Benjamin Netanyahu. Cu acea ocazie, președintele american a evidențiat relația specială a Statelor Unite cu Israelul, promițând acțiuni pentru soluționarea conflictului israelo-palestinian și îndemnându-l pe premierul israelian să limiteze activitățile de colonizare în Cisiordania. „Statele Unite și Israelul au o relație de nedespărțit. Statele Unite vor încuraja pacea și un acord de pace major. Însă părțile implicate trebuie să negocieze direct un astfel de acord”, a adăugat Donald Trump, notând că Israelul se confruntă cu grave provocări de securitate și reiterând că acordul nuclear semnat de marile puteri cu Iranul este „unul dintre cele mai proaste”. În același timp, Donald Trump l-a îndemnat pe Benjamin Netanyahu să limiteze activitățile de colonizare în Cisiordania. „Aș vrea să văd limitarea puțin a colonizării”, a subliniat liderul de la Casa Albă. Întrebat dacă preferă soluția coexistenței a două state, israelian și palestinian, sau dacă are în vedere alte opțiuni, Trump a răspuns atunci: „Sunt mulțumit cu cea care le place lor cel mai mult”.