CCR discută sesizarea referitoare la legea privind organizarea judiciară

Judecătorii CCR dezbat, miercuri, sesizarea PNL și USR referitoare la modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, care prevede înființarea unei secții speciale pentru investigarea faptelor comisie de magistrați.

Curtea Constituțională are pe ordinea de zi a ședinței de miercuri obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, obiecție formulată de un număr de 97 deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România, precum și deputați neafiliați.

„În opinia noastră cererea de reexaminare formulată de Președintele României evidențiază aspecte care necesitau o analiză aprofundată în cadrul dezbaterilor parlamentare”, susțin inițiatorii sesizării.

ȘTIINȚĂ Astrofizicianul american, Francis Halcen, a câștigat Premiul Nobel pentru Fizică. Ce contribuții istorice a adus domeniului său

13:24

ULTIMA ORĂ Euro a atins un nou record istoric. Valoarea a trecut de 5,3 lei. Ce arată ultimele date ale Băncii Naționale a României

13:21

Mai multe articole au fost declarate ca fiind neconstituționale în sesizare, printre care și Art. I pct. 45 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, care introduce o secțiune prin care este înființată și reglementată o secție pentru investigarea infracțiunilor din justiție, încalcă prevederile art. 16 din Constituție și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

„Nu au fost oferite explicații pentru necesitatea înființării unei astfel de structuri. O structură specială este justificată doar în măsura în care ar exista o problemă specială. Se induce astfel ideea că ar exista o problemă de infracționalitate în cadrul magistraților, care ar necesita o atenție specială. Nu există o astfel de măsură pentru parlamentari, nu există o astfel de măsură pentru membrii Guvernului, nici pentru funcționari, nici pentru oricare altă categorie profesională. Nu există nicio justificare pentru care magistrații ar fi supuși unui tratament special. Dacă justificarea ar fi aceea a protecției magistraților, atunci o astfel de explicație este cel puțin necredibilă și de natură a naște suspiciunea că, în realitate, ascunde altceva”, se mai precizează în sesizarea de neconstituționalitate înaintată Curții Constituționale a României de către PNL și USR.

Referitor la înființarea unei secții speciale care să investigheze magistrații, PNL și USR arată în sesizare că nu este necesară o astfel de modificare deoarece, pentru efectuarea unei cercetări penale eficiente, este necesar ca magistratul să răspundă penal ca orice cetățean, în funcție în primul rând de natura infracțiunii pretinsă de a fi săvârșită de către acesta.

„Prin urmare, dacă săvârșește o infracțiune de corupție, cercetarea urmează a fi făcută de DNA, dacă săvârșește o infracțiune de natura celor privind traficul de droguri este normal să fie cercetat de DIICOT, iar pentru comiterea unei infracțiuni de drept comun urmărirea penală trebuie desfășurată de celelalte structuri de parchet competente. În concluzie, este necesar ca această competență de cercetare și investigare să poată aparține unor unități de parchet distincte și nu ca toate aceste atribuții să fie concentrate la o singură secție sau unitate de Parchet”, potrivit sursei citate.

Partidele din Opoziție mai argmententează în textul sesizării că, prin secția specială de anchetare a magistraților, acestora le sunt încălcate dreptul de a fi cercetat penal de un organ de urmărire penală specializat în categoria de infracțiuni din care face parte cea care i se impută, drepturi pe care le are orice cetățean.

„Acest drept, de a fi egal în fața autorităților publice, îi este încălcat prin cercetarea sa de o structură formată din cel mult 15 procurori, aceștia nefiind și neputându-se niciodată specializa în fiecare categorie de infracțiuni reglementate de legislația în vigoare. Specializarea presupune experiență profesională, pe lângă o cunoaștere amănunțită a unei materii la nivel teoretic, iar specializarea se dobândește după o lungă perioadă de practică efectivă în domeniu”, precizează documentul trimis către CCR.

„Desfășurarea activității acestor 15 persoane la București, cu încălcarea principiului accesibilității în spațiu a organului judiciar, presupune obligarea magistratului, spre deosebire de alți cetățeni, de a se deplasa pentru audieri și pentru alte activități de urmărire penală, în timpul programului de lucru, în altă localitate, la mare distanță și de a suporta cheltuieli excesive. De asemenea, magistratul își va organiza foarte anevoios apărarea și va suporta costuri disproporționate sau va fi nevoit să nu se prezinte la efectuarea actelor de urmărire penală și să suporte un proces neechitabil”, argumentează PNL și USR.

Președintele României, Klaus Iohannis, a cerut reexaminarea proiectului de lege care modifică Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, însă atât Senatul, cât și Camera Deputaților au adoptat propunerea legislativă în forma inițială.