NEMURIREA virtuală, posibilă în câțiva ani. În viitor, ne vom putea descărca ideile ÎN CLOUD

Nemurirea a fascinat omul din cele mai vechi timpuri. Însă odată cu dezvoltarea spectaculoasă din ultima vreme a Inteligenței Artificiale, imortalitatea dobândește noi valențe. Unele, greu de imaginat în urmă doar cu câțiva ani.

Eugenia Kida a înființat în 2013, un startup care folosea inteligența artificială pentru a construi chatboți. Un chatbot este un program capabil să susțină un dialog cu un interlocutor uman. De regulă, este conectat la diverse baze de date și oferă asistență sau informații din diverse domenii. Un chatbot evoluează și este capabil să-și îmbunătățească activitatea, adică „să învețe singur” din experiența cu oamenii.

În 2015, când prietenul ei Roman Mazurenko a fost ucis într-un accident de mașină, Eugenia Kida a hotărât să îl „învie” în spațiul virtual și a creat Romanbot, pentru care a folosit toate mesajele primite vreodată de la el, precum și tot ce a scris acesta în spațiul virtual, se arată într-un articol publicat de Simone Stolzoff pe qz.com. Astfel, nu numai că chatbot-ul va moșteni aspecte ale personalității lui Roman sau particularități și ticuri de limbaj, dar va fi în stare să se „maturizeze”. În timp, Romanbot se va dezvolta, va învăța idei și concepte noi și se va transforma într-un personaj diferit și mai evoluat decât cel inițial. La fel cum un om evoluează de la copilărie și adolescență la maturitate.

CINEMA În urmă cu 40 de ani, Sean Penn a vrut să-l „omoare” pe Christopher Walken. „Dă-mi cealaltă armă!” Cum a sărit „calul” la filmările pentru un thriller

23:37

MILITAR Un fost director CIA trage un semnal de alarmă: „Nu am învățat toate lecțiile războiului din Ucraina”

23:05

Romanbot este un exemplu dintr-un domeniu cu totul nou abordat de cercetători, cunoscut deocamdată sub numele de „eternitate virtuală„, în care specialiștii explorează modalități de a transfera inteligență umană în spațiul virtual. „Urmărim să putem transfera inteligența umană într-un fel asemănător celui în care se transferă un fișier dintr-un computer în altul sau din computer în Cloud,” explică Michael Graziano, profesor de psihologie și neurologie la universitatea americană Princeton.

Oamenii încearcă de mult să-i „învie” pe cei dragi și au sperat întotdeauna că evoluția științei îi va ajuta. În 2017, cântăreața Barbra Streissand l-a clonat pe Sammie, cățelul ei favorit care era pe moarte și acum poartă în lesă câini creați din ADN-ul acestuia. Celebrul futurolog Ray Kurzweil este convins că viitorul va face posibilă chiar „învierea” celor dragi, cu ajutorul nanoboților (care le vor recrea corpul fizic) și al chatboților și inteligenței artificiale (care le vor transfera inteligența înmagazinată în cloud înainte de moarte). Miliardarul rus Dmitri Ițkov a angajat o echipă de cercetători care au ca sarcină să dezvolte „nemurirea cibernetică” până în 2045.

Psihologii nu sunt convinși, deocamdată, că „încarnarea” digitală a celor dragi ar avea un efect benefic asupra oamenilor. Dar mai există și câteva  probleme etice. A cui inteligență ar trebui „reînviată”? Cine decide acest lucru? Dar, mai ales, cine își asumă responsabilitatea pentru viitoarele idei pe care le va emite chatbot-ul respectiv, bazat pe inteligența artificială „descărcată” din mintea vreunui geniu decedat? Vor putea fi considerate tot ideile lui?

Deocamdată, totul rămâne la nivel teoretic, dar în viitor, viața digitală de după moartea fizică va putea ajuta oamenii din societățile în care teama de moarte este mare să depășească acest sentiment. La fel cum multe familii asiatice lasă ofrande, în fiecare dimineață, pentru sufletele strămoșilor decedați, chatboții ar putea deveni altarele epocii post-industriale, unde ne vom aduce aminte că moartea nu șterge pentru totdeauna amintirea celor dragi. Întocmai ca un mormânt, care păstrează amintirea celui plecat dintre noi și face pierderea mai ușor de îndurat. Până la urmă, reamintește Simone Stolzoff, nici mormintele nu sunt de folos morților, ci tot celor care rămân să le jelească dispariția.