De ce ar trebui să ne gândim de DOUĂ ORI înainte să aruncăm GUNOIUL la întâmplare. Mitul reciclării, DESFIINȚAT de oamenii de știință

Răspunsul nu este atât de VERDE, scrie livescience.com. Procesul de compostare necesită OXIGEN și, în mare parte, gropile de gunoi sunt sigilate, fără aer – fără oxigen – adevărate containere în pământ. „Condițiile sunt anaerobe, aceste materiale nu se „compostează”, ci rămân cum sunt sau se dezintegrează anaerob”, a declarat Peter Canepa, specialist în ciclul vieții deșeurilor la Departamentul pentru Calitatea Mediului din Oregon.

Este discutabil ce se întâmplă cu materialele compostabile la gropile de gunoi. În cazul materialului PLA (acidul polilactic), făcut din porumb, un studiu arată că acesta se dezintegrează anaerob, eliberând metan, un gaz de seră de 30 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon, a declarat Canepa.

Un alt studiu a arătat că PLA NU se descompune la gropile de gunoi și astfel nu poate genera emisii semnificative de gaze de seră, a spus Canepa. Dacă un obiect compostabil, precum un pai, ajunge la gunoi, nu va fi compostat.

POLITICĂ Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că CFR Marfă ar putea fi lichidată. Ce se întâmplă cu TAROM

14:49

ECONOMIE Economia României ar putea intra în recesiune tehnică. Care sunt prognozele analiștilor pentru 2026

14:42

Așadar, ce se întâmplă când asemenea produse ajung în locul potrivit? În laborator, produsele certificate de Institutul pentru Produse Biodegradabile (BPI) se descompun în 12 săptămâni sau 84 de zile, a declarat Rhodes Yepsen, directorul executiv al BPI, o organizație care certifică materialele compostabile. În situațiile REALE de compostare, aceste produse s-ar putea dezintegra mai repede.

Mai mult, tacâmurile compostabile pot fi reciclate alături de resturile de mâncare, a mai spus Yepsen, dacă operațiunea se desfășoară într-un ansamblu comercial.

În ciuda acestui fapt, cele mai multe centre de compostare comercială nu acceptă vesela compostabilă, a spus Canepa.

„În teorie, aceste materiale ar trebui compostate la un centru special de compostare”, a declarat Canepa. „În realitate, cele mai multe asemenea facilități din SUA acceptă doar ierburile tăiate de pe peluze sau alte rebuturi organice”.

Această politică „no dishware” poate explica de ce asemenea produse din industria alimentară ajung la groapa de gunoi. De fapt, jumătate din gunoiul adunat la nivel municipal (din surse rezidențiale, comerciale și instituționale) din SUA ajunge la groapa de gunoi, „în timp ce compostul însumează doar 9%”, a spus Canepa, citând cifre din 2015.

„Din punct de vedere tehnic, există posibilitatea „reciclării” PLA și a altor elemente bioplastice, prin procedee mecanice, dar realist vorbind, procedeul este departe de ce se dorește”, a spus Yepsen. PLA poate fi reciclat doar când este sparat de alte tipuri de plastic și – VIZUAL – este greu de deosebit un pahar PLA de unul confecționat dintr-un plastic obișnuit.

Potrivit lui Canepa, serviciile de compostare a deșeurilor din prezent NU sunt neapărat prietenoase cu mediul înconjurător, așa cum se presupunea. Ce putem face pentru a ne asigura că produsele compostabile ajung la locul de compostare? „Mai multă infrastructură pentru compostare și programe de colectare a deșeurilor alimentare alături de cele de compost, asta ne trebuie!”, a spus Yepsen.

Canepa a declarat, la rândul său, că marea întrebare este cum putem evita folosirea obiectelor de UNICĂ FOLOSINȚĂ. „Cine știe, poate vom avea plăcerea să stăm 15 minute pe zi și să bem o cafea cu gheață dintr-o cană obișnuită, reutilizabilă, fără pai”, a conchis Canepa.

foto: captură youtube.com