„Taxa pe lăcomie”, O TRĂSNAIE greu de înțeles. Mugur Isărescu: Nu s-a discutat cu industria bancară

„Ne-a luat și pe noi prin surprindere trăsnaia,” a exclamat Mugur Isărescu, întrebat despre cum va afecta „Taxa pe lăcomie” băncile și oamenii. „Trebuie să discutăm serios în cadrul legal pe care-l avem, votat de Parlamentul României. Este cadrul legal al Uniunii Europene: se numește Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială. Nu facem șuetă la televizor. Este un impact de miliarde de euro. Avem dreptul să facem, conform legii, propuneri, sugestii. Nu putem noi (BNR – n.red.) să modificăm Ordonanța.”

„Principalul element de nemulțumire (al băncilor față de taxa pe activele financiare – n.red.) este că (…) nu s-a discutat cu industria. Așa se construiește Constituția, așa se construiesc legile în România: discuți cu industria bancară. Nu, la sfârșit de an, în prag de Crăciun, vii cu o bombă din aceasta greu de înțeles. Cred că domnul ministru de Finanțe va discuta cu industria. Au și nelămuriri cum se aplică. Trebuie să vă spun că avem și noi. Sunt aspecte pe care cu greu le înțelegem,” a mărturisit Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în briefing-ul de presă de marți, de după prima ședință de politică monetară din acest an.

CONTROVERSĂ Cum și-a pus Roman Abramovici averea la adăpost cu ajutorul celei mai mari firme de contabilitate din lume. Cazul lui este doar vârful aisbergului

00:25

DECES A murit unul dintre principalii actori ai serialului „Breaking Bad”. Avea doar 34 de ani

00:17

Isărescu a precizat că abia după anunțarea taxei, Ministerul Finanțelor Publice a cerut BNR o analiză, însă – în câteva zile – nu a putut fi transmis decât un raport preliminar. În prezent, se face o nouă evaluare a impactului acestei taxe asupra sistemului bancar, în condițiile în care forma finală din Ordonanța de Urgență nr. 114/2018 este diferită, față de cea propusă inițial și asupra căreia BNR a făcut evaluarea. Guvernatorul a precizat că în Europa există taxe pe activele băncilor, dar nu sunt legate de un indice precum ROBOR, iar această legare a caracterizat-o drept „o inovație„.

„Le-am mai spus băncilor, astă-toamnă, ROBOR-ul este produsul vostru și-a devenit problema noastră, a Băncii Naționale? Nu sunteți în stare să explicați ce este? Aflu acum că este un cartel? Ce cartel să fie? Băncile cotează și pe stânga și pe dreapta? Ați pomenit cartel făcut și pe stânga și pe dreapta, adică și vânzător, și cumpărători?” se întreabă Isărescu, care insistă că piața monetară cu ROBOR este una dintre cele mai eficiente din România. „Piața monetară este esențială pentru asigurarea echilibrelor monetare și valutare din România.”

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a contrazis comentariile care consideră că, prin noua „Taxă pe lăcomie”, PSD ar dori să controleze Banca centrală.

„Nu independența BNR va fi afectată, ci flexibilitatea și eficiența politicii monetare, ceea ce – așa, să spun direct – nu va ajuta Guvernul,” explică Isărescu și atrage atenția că BNR a reușit în 2018 să ducă rata anuală a inflației în țintă, care este 2,5%, plus/minus 1%, menținând dobânda de politică monetară la 2,5% pe an.

„Acest lucru s-a reușit, pentru că am avut o anumită flexibilitate și eficiență a politicii monetare. Ori, când vii cu măsuri din acestea, scade eficiența politicii monetare. Ne vom vedea de treabă. Nu avem restricții legate de deciziile noastre. Vom fi mai atenți la cât de eficientă va fi o măsură sau alta.”

Guvernatorul l-a contrazis și pe ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici, care susținea duminică seara că BNR face presiuni asupra băncilor comerciale prin dobânda de politică monetară.

„Ce presiuni? Acesta este instrumentul nostru? Dacă apare vreo problemă, mișcăm dobânda, în sus și în jos, cum am mai făcut-o. Credeți că ne jucăm cu asta? Este principalul instrument de politică monetară. Este o aiureală că am făcut noi presiuni,” a replicat Isărescu.

Consiliul de Administrație al BNR a decis marți, să mențină dobânda de politică monetară la nivelul stabilit pe 7 mai 2018 și menținut în următoarele patru ședințe – din 4 iulie, din 6 august, din 3 octombrie și din 6 noiembrie.

„În ședința din 8 ianuarie 2019 Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a hotărât următoarele:

– menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an;

– menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an;

– menținerea ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50% pe an;

– păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.”

Nivelurile actuale ale RMO aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit sunt de 8%. Pentru rezervele în lei, nivelul a fost stabilit începând cu 24 mai 2015, iar pentru cele în valută începând cu 6 mai 2017.