Abuzurile din Justiție produse de protocoalele cu SRI VOR FI ÎNDREPTATE prin legi sau ordonanțe. Protocoalele secrete sunt NELEGALE

Fără să intre în detalii, ministrul Justiției Tudorel Toader a anunțat abuzurile în justiție vor fi îndreptate prin acte juridice adoptate de Parlament sau de Guvern.

„A existat normalitate? Dacă închidem ochii și privim la stele, zicem – sigur că da și foarte bun. Dar dacă suntem cu picioarele pe pământ și vedem – nu pot să fac un inventar al câtor conflicte juridice de natură constituțională au creat autoritățile care participă la activitatea de înfăptuire a justiției. Că e de la DNA, că-i procurorul general de acum, care a semnat protocolul secret cu SRI, că e ÎCCJ și mă refer la constituirea completelor de 5 judecători”, a declarat ministrul Justiției, la Digi24.

„Dacă puneți cap la cap cele două rapoarte de evaluare – și știți la care mă refer – veți vedea o radiografie a ceea ce nu trebuia să se facă în sistemul judiciar. În opinia mea ca ministru, sigur nu numai eu decid, pentru că poate să o facă și Parlamentul sau Guvernul, vom adopta acte juridice de natură să permită îndreptarea acestor abuzuri.(…) Am zis Parlamentul sau Guvernul, după caz. Așa zice și Constituția: Parlamentul care adoptă legi și Guvernul care poate să adopte ordonanțe de urgență,” adugă, sfătos, Toader.

DECES Tragedie în Poliția Constanța. Nicolae avea doar 24 de ani și era la început de carieră, însă a sfârșit tragic

11:51

CONTROVERSĂ Șeful Consiliului Județean Cluj, reacție surprinzătoare înainte ca Nicușor Dan să desemneze un nou premier: „Propun o soluție extraordinară, diferită”. Ce mesaj îi transmite președintelui României

11:33

„Pe mine, vă mărturisesc că nu m-a surprins deloc decizia CCR de azi. O așteptam și eu ca mulți dintre noi cei implicați actul de justiție. O așteptam cu interes, dar nu m-a surprins. De ce anume? Pentru că justiția, știm cu toții, se realizează sau trebuie să se realizeze în baza legii pe care o adoptă Parlamentul, legiuitorul sau Guvernul, după caz. Organele judiciare, parchet, procurori, judecători, participanți, nu emit norme juridice cu putere de lege. Mai știm că organele judiciare nu modifică legea, nu completează legea, nu conferă competențe judiciare altor autorități. Eu, ca unul care trăiesc în sistem, aveam cunoștință de aceste abordări care nu sunt conforme cu Constituția și evaluarea mea e prin prisma pregătirii, experienței profesionale”, a declarat ministrul Justiției, la Digi24.

„Ce e de făcut? E de făcut cam ceea ce spuneam acum doi ani, când am venit ministru, că trebuie să intrăm într-o stare de normalitate normativă, adică în opera de legiferare de implementare și de aplicare a legii.”

Specialiștii în Drept contactați de Mediafax apreciază că decizia Curții Constituționale privind conflictul dintre Parlament și Parchetul General se poate traduce prin aceea că protocoalele secrete sunt nelegale, iar efectele ei se vor produce în funcție de fiecare cauză în parte.

„În limitele pe care le-a stabilit deja CCR – și anume protocolul din 2009 integral și protocolul din 2016 parțial, ele sunt clar nelegale. Adică neconstituționalitatea asimilează și nelegalitatea. Este legea supremă, evident că nu poate să fie ceva valabil după lege, dacă nu este valabil după Constituție – legea fiind inferioară Constituției. Nu mai este nicio îndoială că sunt total nelegale, în limitele respective,” a explicat avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru CSM.

„Efectele, într-adevăr, așa cum rezultă din decizia CCR, se vor produce de la caz la caz, doar în dosarele aflate pe rolul instanțelor, în măsura în care instanța constată că s-au folosit probe obținute îm baza protocolului. Problema e că nu știm în ce dosare s-au folosit probele. CCR a spus că instanța poate să decidă, punctual, de la caz la caz”.

Judecătorul Mădălina Afrăsinie, președintele Secției a VI-a civilă de la Tribunalul București, interpretează că decizia CCR înseamnă că protocoalele nu trebuiau să existe, iar tot ce s-a întâmplat în urma lor a fost nelegal.

„Ce înseamnă că s-a constatat conflictul? Înseamnă că acele protocoale au fost încheiate cu nerespectarea legii.(…) Ce înseamnă când vine Curtea și spune că există un astfel de conflict? Înseamnă că tot ceea ce s-a întâmplat și a generat conflictul a fost încheiat pe lângă lege. Ca atare, protocoalele, într-un stat de drept, nu trebuiau să existe. Nu trebuia să dai posibilitatea unui serviciu de informații să facă acte de urmărire penală.(…) Din punctul meu de vedere, este ceva nelegal – pe înțelesul tuturor cetățenilor. Repet – controlul nu a fost un control de constituționalitate, a fost o sesizare pe un conflict între puterile statului, dovadă decizia pe care a pronunțat-o Curtea Constituțională,” a explicat  judecătorul.

Din contră, avocatul Cristian Ene consideră că CCR a constatat neconstituționalitatea, nu nelegalitatea protocoalelor.

„Curtea Constituțională nu a constatat nelegalitatea, ci neconstituționalitatea lor. Totodată, înțeleg că CCR, în punctul numărul trei, a precizat că pe viitor instanțele sunt abilitate să înlăture orice probe care au fost obținute prin încălcarea legii și prin intermediul prevederilor acestor protocoale. Avem chestiune de neconstituționalitate, iar Curtea Constituțională a și spus: în ceea ce înseamnă implicațiile protocoalelor în cauzele pe rol, judecătorii sunt abilitați să verifice în ce sens aceste protocoale au dus la producerea unor probe ilegale,” a declarat Ene.