Curtea de conturi: Bugetul pe 2017 a înregistrat un deficit de 35,7 miliarde lei – 4,2% din PIB

Documentul arată că în urma analizei datelor privind execuția bugetului de stat la 31 decembrie 2017 s-au constatat următoarele: încasările realizate, în sumă de 108.645,4 milioane lei, sunt cu 6.455,7 milioane lei (5,7%) sub nivelul prevederilor bugetare definitive; plățile efectuate, în sumă de 144.418,8 milioane lei, sunt cu 7.134,4 milioane lei (4,8%) sub nivelul creditelor bugetare definitive; deficitul bugetar, în sumă de 35.773,4 milioane lei, este cu 678,7 milioane lei (1,9%) sub nivelul prevederilor bugetare definitive.

„Însă, comparând încasările realizate, plățile efectuate până la finele anului 2017 și deficitul înregistrat, cu sumele absolute ale veniturilor, cheltuielilor și deficitului, aprobate prin Legea nr. 6/2017, rezultă o nerealizare a veniturilor estimate inițial de 7,2%, o diminuare a cheltuielilor cu 3,8% și, implicit, o depășire a deficitului inițial de 8%. De altfel, și ca procent din PIB, deficitul bugetului de stat înregistrat la sfârșitul anului 2017 (4,2% din PIB) a fost mai mare cu 7,69% față de cel aprobat prin Legea nr. 6/2017 (3,9% din PIB)”, arată raportul.

DECES Moarte tragică la doar 16 ani. Mario Cofaru, un fotbalist de la Clubul Petrolul Ploieşti, s-a stins din viață: „Aveo o întreagă carieră în față”

21:46

JOCURILE OLIMPICE Un lup a pătruns pe o pârtie de schi de la Milano Cortina și a concurat cu schiorii olimpici

21:40

Finanțarea deficitului bugetului de stat s-a asigurat în proporție de 97,4% din surse interne și de 2,6% din surse externe.

În perioada analizată, pentru finanțarea deficitului bugetului de stat cumulat, în sumă de 188.304,1 milioane lei, ca surse de finanțare s-au utilizat împrumuturi de stat contractate de pe piața internă, în sumă totală de 53.119,6 milioane lei, certificate de trezorerie emise pentru populație și nerăscumpărate la scadență și transformate în certificate de depozit, în sumă totală de 782,5 milioane lei, împrumuturi temporare din Contul curent general al Trezoreriei Statului, în sumă totală de 130.223,4 milioane lei, iar, ca surse de finanțare externă, împrumuturi de stat contractate de pe piața externă, în sumă totală de 4.961 milioane lei.

„Din analiza datelor se remarcă faptul că în perioada 2015-2017 finanțarea deficitului bugetar nu s-a realizat în proporție echilibrată din surse interne și externe”, arată raportul.

Totodată, se observă faptul că deficitul cumulat al bugetului de stat înregistrează o evoluție ascendentă, de la o valoare absolută de 46.661,3 milioane lei în anul 2015 la o valoare absolută de 77.521,6 milioane lei în anul 2017, mai arată raportul.

Din analiza indicatorilor cuprinși în anexele la situațiile financiare ale celor 61 de ordonatori principali de credite, întocmite potrivit contabilității pe bază de angajamente, au rezultat o serie de neconcordanțe sau abateri, care însă nu afectează semnificativ realitatea datelor conținute în Contul general anual de execuție a bugetului de stat (care conține, așa cum am precizat anterior, doar indicatorii de venituri, respectiv de cheltuieli, indicatori realizați efectiv potrivit înregistrărilor din Trezoreria Statului).

Curtea de Conturi a exprimat o opinie cu rezerve, cu paragraf de evidențiere a unor aspecte asupra Contului general anual de execuție a bugetului de stat, în conformitate cu atribuțiile prevăzute la art. 26 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, și potrivit standardelor proprii de audit.

În cazul unui număr de 24 de ordonatori principali de credite, reprezentând 38,7% din numărul ordonatorilor principali ai bugetului de stat, abaterea procentuală între prevederile inițiale și plățile efective depășește 10%, ceea ce indică un nivel destul de scăzut al acurateței programării bugetare.

Pe ansamblu se observă o execuție bugetară de 95,29%, dacă ne raportăm la prevederile finale, și de 96,18%, dacă ne raportăm la prevederile inițiale, fapt ce ar putea conduce la ideea că ordonatorii principali de credite și-au făcut inițial o programare bugetară foarte apropiată de necesitățile reale. Însă o analiză în structură evidențiază faptul că au existat ordonatori principali de credite pentru care s-a subestimat semnificativ necesarul de credite bugetare și ordonatori pentru care s-a supraestimat semnificativ necesarul de credite bugetare.

Curtea de Conturi a recomandat Ministerului Finanțelor să efectueze o analiză la nivelul fiecărui ordonator principal de credite, care înregistrează o abatere mai mare de 10% față de prevederile inițiale, pentru a identifica elementele care au determinat acest nivel de abatere și luarea, după caz, a măsurilor necesare pentru corectarea deficiențelor în programare. De asemenea, va fi analizată și perspectiva implementării unui sistem de sancționare a ordonatorilor principali de credite care înregistrează, în mod nejustificat, la finele exercițiului bugetar, diferențe mai mari de 10% față de nivelul de cheltuieli prognozat.