Protestul unei eleve de clasa a XI-a: În România nu se respectă nimic. Ne-a fost frică să deschidem gura pentru a nu trece prin acea ploaie de critici

„Toată această poveste cu simulările nu a fost decât picătura care a făcut ca paharul să dea pe din afară: elevi, părinți și profesori care au ajuns la concluzia că e destul și că ar fi cazul ca aceste experimente făcute de Ministerul Educației Naționale (M.E.N) să înceteze. Deși este un demers lansat de elevi, mulți părinți și profesori au decis să ni se alăture. De ce?  Pentru că toate aceste nedreptăți se reflectă asupra tuturor: profesori presați de timp să-și termine de predat materia și care devin inevitabil mai exigenți, elevii care au de acumulat un volum mare de informații într-un timp mult prea scurt și care, oricum o luam, devine stresant și părinți care au așteptări de la copiii lor, dar care văd o degradare zilnică a acestora”.

 

Tânăra a vorbit despre protestul #foaiagoală, menționând că acestei mișcări i s-au alăturat profesori și părinți: 

„Menționez faptul că au  existat și există foarte multe persoane care nu au înțeles de fapt acest demers: părinți care au spus că nu este decizia elevului dacă se predea foaia goală sau nu, părinți care își ceartă copiii dacă nu iau note mari în simulări și se alătură protestului sau care îi amenință că dacă ei „vor preda foaia goală atunci în loc de prânz și cină le va fi servită farfuria goală”. Au existat și părinți, și profesori care au considerat, deopotrivă, că a preda foaia goală la simulări înseamnă să-ți faci rău ție, ca elev, și să îți bați joc de munca ta și a profesorilor”.

Eleva explică de ce s-a alăturat protestului

„De ce vrem să schimbăm sistemul de învățământ și am ales să protestăm astfel? Deoarece educația de azi îl formează pe omul de mâine, om pe care noi îl numim viitorul țării. Cât despre forma de protest, exact așa cum părinții noștri ies în stradă pentru abrogarea ordonanțelor de urgență, exact așa și noi am căutat o modalitate de a ne face auziți, pentru că știm că acum argumentul oamenilor mari este că suntem minori și că nu putem decide singuri, dar peste câteva luni sau un an, când terminăm clasa a XII-a, se presupune că suntem și noi adulți și putem lua decizii și fără ajutorul lor”.  

Adolescenta reclamă modificările sistemului de evaluare peste noapte și speră ca în viitor acesta va dezvolta gândirea critică a elevului.

„Scopul acestui protest nu este să îndemne pe elevi să nu învețe sau să își bată joc de simulări sau de munca anumitor persoane. Scopul acestui protest este de a-i face pe cei de sus și din jurul nostru să înțeleagă că noi, elevii, avem o voce, o părere, o speranță că reforma învățământului nu se va mai face din pix, cu modificări peste noapte, cu schimbarea regulilor jocului în timpul jocului și, dacă nu noi, cel puțin generațiile viitoare să se bucure de un sistem educațional care să le dezvolte gândirea critică, abilitățile în diverse domenii, talentele etc”.

„Rezolvând un subiect de bacalaureat, am citit un text despre libertatea presei la subiectul IB și aveam ca cerință să scriu un text argumentativ în legătură cu importanța acestui subiect în ziua de azi. Textul pe care l-am citit era preluat dintr-o revistă, iar acel articol avea titlul . Nu vreau să vorbesc despre tot ce conținea textul, dar ideea e că nu vreau ca în România să fie mai rău. Avem libertatea presei, avem libertate de exprimare, avem mijloace prin care putem face schimbări care par science-fiction acum. Avem oameni deschiși la minte, avem oameni care speră, avem un viitor”, a scris tânăra.

Tânăra critică sistemul de învățământ din România, care din punctul său de vedere, nu respectă drepturile elevului:

„Elevul este beneficiarul primar al sistemului educațional. Aceasta este o definiție pe lângă care prea mulți trec fără să o observe.

Mereu am spus că în România nu se respectă nimic, nu are sens să luptăm pentru că oricum nu le pasă sau ne-a fost frică să deschidem gura pentru a nu trece prin acea ploaie de critici. Ei bine, noi, ca elevi, ne uităm la un viitor care încet-încet nu mai există pentru țara noastră”.

Țara asta își pierde statutul de țară democratică.

„Aș mai putea spune multe, însă dacă va citi oricum cineva până aici”. Profesorul care a corectat lucarea a scris cu roșu: „Am citit ”

„Vreau totuși să îmi aloc timp pentru rezolvarea subiectului propriu-zis, dar pe ciornă. Cum am spus, pritestul este împotriva sistemului de învățământ, nu a simulărilor”, a conchis tânăra. 

Profesorul corector a scris la finalul lucrării: „foarte bine argumentat și concis”. Totuși tânăra a fost notată cu nota 1.