Difuzarea imaginilor pornografice în scopul răzbunării ar putea fi pedepsită cu până la doi ani de închisoare

Un nou proiect de lege depus la Senat de senatoarea USR Florina Presadă prevede completarea articolului 226 privind „Violarea vieții private” din Legea nr. 286/2009 a Codului penal.

Astfel se introduc patru noi alineate, cu următorul cuprins:
„(6) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile după informațiile furnizate, fără consimțământul persoanei înfățișate, de natură să provoace acesteia o suferință psihică sau o știrbire a imaginii sale, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă;
(7) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate;
(8) Prin imagine intimă se înțelege orice reproducere, indiferent de suport, a imaginii unei persoane nude, care își expune total sau partial organele genitale, anusul sau zona pubică sau, în cazul femeilor, sânii, ori care este implicată într-un raport sexual sau act sexual;
(9) Nu constituie infracțiune fapta săvârșită:
(a) dacă a fost necesară pentru prevenirea, surprinderea sau dovedirea săvârșirii unei infracțiuni;
(b) dacă a fost autorizată, în cazuri temeinic justificate, de către un organ judiciar în cursul unor proceduri judiciare”.

În expunerea de motive, senatoarea explică ce este „pornografia non-consensuală”, o acțiune de șantaj cunoscută și sub numele din engleză, „revenge porn” (pornografie din răzbunare).

FLASH NEWS Exercițiu de mobilizare în Capitală și Ilfov. Câți rezerviști au fost cooptați și când se va desfășura evenimentul

19:39

FLASH NEWS Un motociclist rus ar putea fi în spatele tentativei de sabotaj de la aeroportul din Leipzig din luna august

19:39

„«Pornografia non-consensuală» mai este denumită în literatura de specialitate sau în reportajele media «pornografie din răzbunare», «cyber-pornografie» sau pornografie involuntară. Fapta tipică este distribuirea de imagini cu conținut sexual ale unor persoane fără consimțământul lor. Imaginile au fost obținute inițial cu consimțământul persoanei, de cele mai multe ori (de obicei în contextul unei relații intime) sau fără consimțământul persoanei (prin înregistrări pe ascuns, de exemplu)”, conform expunerii de motive.

Florina Presadă prezintă și o situație ipotetică în care s-ar putea regăsi o persoană afectată de un astfel de șantaj.

„Presupunem că doamna L. îi permite fostului său partener să-i facă o fotografie dezbrăcată, deoarece a fost sigură că nimeni altcineva nu va vedea vreodată această fotografie. După ce se despart, acesta îi trădează încrederea pentru a se răzbuna. Postează fotografia, împreună cu datele de contact și numele doamnei L., pe numeroase rețele de socializare și ca urmare ea primește telefoane, e-mailuri, cereri de prietenie de la necunoscuți, majoritatea propunându-i întâlniri.

Într-un asemenea caz, fostul partener nu comite nicio faptă prevăzută actualmente de Codul penal. O acțiune singulară de a posta o fotografie în mediul online nu reprezintă un comportament de «hărțuire» pentru ca fapta să poată fi calificată astfel. Fostul partener nici nu a instigat alte persoane să o hărțuiască pe doamna L. Dacă fostul partener ar fi fotografiat-o în secret pe doamna L., acesta ar fi putut răspunde pentru publicarea unei imagini obținute fără drept. În concluzie, actualmente este legal să publici fotografia unei persoane nude, dacă aceasta este făcută cu consimțământul acesteia, chiar dacă consimțământul a fost dat plecând de la premisa că fotografia va rămâne strict privată.

Este cert că publicarea fotografiilor doamnei L. reprezintă o încălcare gravă a vieții sale private și se impune prevederea și sancționarea acestei fapte ca o faptă penală. Violarea vieții private este sancționată cu titlu de noutate în Noul Cod penal român aprobat prin Legea 286/2009. În forma de bază (Art. 226, alin. 1), fapta poate fi săvârșită prin surprinderea, fără drept, de imagini înfățișând o persoană aflată într-o locuință, încăpere sau dependință ținând de aceasta (NB: Nu este protejată persoana care se află într-un loc împrejmuit aparținând de cele de mai sus, spre deosebire de infracțiunea de violare a domiciliului, prevăzută la art. 224)”, arată sursa citată.

Parlamentarul susține că prejudiciile pe care le pot suferi victimele „pornografiei din răzbunare” sunt multiple.

„Cu toate acestea, victimele vorbesc cu multă reținere despre ele, chiar și în acele țări în care legislațiile deja incriminează fapta. Astfel, victimele faptei pot fi ulterior expuse la hărțuire, își pot pierde oportunitățile profesionale iar traumele psihologice pot fi profunde. Situația este oarecum similară cu a victimelor violenței domestice sau ale agresiunilor sexuale: dezvăluirea sau denunțarea lor aduc riscul unor noi agresiuni și violențe sau a stigmatului social”, mai arată proiectul.