Cernobîlul din Pacific. Testele nucleare ale americanilor au transformat paradisul tropical într-un „purgatoriu radioactiv”. Un sarcofag vechi de zeci de ani a crăpat și otrăvește apa

Nivelurile radiațiilor sunt de 1.000 de ori mai mari decât cele înregistrate la centralele nucleare devastate de la Cernobîl și Fukushima, informează MailOnline, citat de unilad.co.uk.

Insulele Marshall, care se află în Oceanul Pacific, erau cândva un paradis tropical, dar au fost transformate într-un „deșert radioactiv”, după ce SUA au aruncat acolo peste 60 de bombe nucleare, între 1946-1958, în cadrul unui program de testare nucleară.

Localnicii au fost forțați să-și părăsească locuințele și – zeci de ani mai târziu – resturile radioactive încă plutesc în apă.

Deșeurile radioactive au fost readuse în conștiința colectivă de miniseria HBO „Cernobîl”, despre dezastrul nuclear din 26 aprilie 1986. Efectele radiațiilor, ilustrate fidel de serial, au reușit să-i „trezească” pe telespectatori: amenințarea nucleară încă persistă.

EXCLUSIV În ce stadiu se află suspendarea lui Nicușor Dan. George Simion dezvăluie câte semnături a strâns

17:03

FLASH NEWS Zelenski l-a numit pe Ihor Skibiuk noul șef al Statului Major General al Ucrainei

16:58

Cei care locuiau în apropierea centralei nucleare au murit în chinuri groaznice, vasele lor de sânge au suferit hemoragii extreme și pielea li „s-a topit” din cauza radiațiilor.

Alți oameni au rămas cu sechele oribile, fiind afectați de cancer și avorturi și sute de copii s-au născut cu diformități.

Totuși, nivelul de radiații toxice din zona de excludere de la Cernobîl „pălește” în comparație cu cel din jurul insulelor situate între Australia și SUA.

Cercetătorii de la Universitatea Columbia au vorbit recent despre descoperirile de pe insulele Bikini și Enewetak Atolls, unde testele au avut loc, ambele aflate la 5.000 de km de Australia.

Locuitorii din Bikini au fost devastați după ce insula a devenit ținta celei mai mari bombe cu hidrogen produse vreodată. Cercetătorii au descoperit doze de radiații „de 15 – 1.000 de ori mai mari decât cele înregistrate la Cernobîl și Fukushima”.

Cei mai mulți oameni de pe insule au fost forțați să-și părăsească locuințele, dar încă mai există acolo 50.000 de locuitori.

Unii rezidenți au crezut că resturile de la bombă erau „fulgi de zăpadă” și s-au pus sub ele, suferind însă arsuri, pierderea părului, leșinuri și fiind diagnosticați apoi cu cancer, scrie Los Angeles Times.

Principalele cauze de deces în Insulele Marshall sunt diabetul și cancerul, din cauza nivelului ridicat de plutoniu.

Pe insula Runit, SUA au instalat un sarcofag uriaș, în care să pună toate resturile radioactive, după finalizarea testelor nucleare, în anii 1940-1950. Acest „dom” a început să aibă scurgeri radioactive în apă.

Cercetătorii au avertizat: „Prezența izotopilor radioactivi pe Insula Runit reprezintă o îngrijorare reală și locuitorii nu trebuie să folosească resursele insulei”.

SUA au susținut însă că viața pe insule este sigură, chiar dacă acolo se nasc copii cu dizabilități severe și există o rată mare a cazurilor de cancer.