La 161 de ani de la unirea Moldovei cu Țara Românească, principatele sunt mai separate ca oricând

În prezent nu există nici măcar un drum fezabil care să lege cele două provincii, iar căile feroviare se destramă pe zi ce trece, arată o analiză a companiei de consultanță Frames.

Țara Românească, în principal Bucureștiul și Ilfov-ul, se află la cel mai ridicat nivel de prosperitate din istorie, în timp ce Moldova a ajuns polul sărăciei din Uniunea Europeană.

Potrivit datelor de la Comisia Națională de Prognoză, București-Ilfov a realizat, anul trecut, un PIB de 276,3 miliarde de lei, adică aproape un sfert din PIB-ul național, cifrat la 1.040 de miliarde de lei.

VIDEO Jurnalistul Robert Turcescu participă la protestele de susținere pentru Călin Georgescu

21:18

VIDEO Donald Trump vrea să schimbe numele Atlanticului sau Pacificului în „Oceanul Trump”. „Trebuie să avem un ocean și un fluviu, înainte să plec din funcție”

20:48

La polul opus, cele cinci județe din Regiunea de Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Suceava și Neamț), luate în calcul în analiza Frames, au realizat, împreună, nici jumătate din PIB București-Ilfov, adică 107,1 miliarde lei.

Nici în acest an, nu se întrevede o îmbunătățire a situației. Comisia Națională de Prognoză estimează că Regiunea București-Ilfov va realiza un PIB de 297,7 miliarde de lei, în timp ce Regiunea Nord-Est abia va ajunge la 116,7 mld.lei.

„Estimările indică o adâncire a discrepanțelor economice la nivel regional, în anii următori, iar datele din Buzău, Vrancea, Galați, Brăila, Ialomița, Dâmbovița, Argeș și celelalte județe din Țara Românească confirmă această tendință. Perspectivele PIB-ului la nivel regional indică un avans de 83,8 de miliarde de lei pentru zona Capitalei, până în 2023, și de numai 39,3 miliarde lei pentru cele cinci județe din Moldova, arondate Regiunii Nord-Est”, arată analiza Frames.

„Moldova n-a reprezentat, niciodată în istoria recentă, o prioritate reală pentru guvernanții de la București. Nici lobby-ul local nu a funcționat, politicienii și administratorii din județele Moldovei nereușind să impună niciun proiect major de dezvoltare care să permită atragerea investitorilor, creșterea nivelului de trai”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames. „Dincolo de perioada comunistă, când discrepanțele erau ceva mai temperate, ca urmare a planurilor de industrializare forțată, după Revoluție, Moldova a rămas în urmă la capitolul investiții în infrastructură și a întârziat să ofere oportunitățile de business care să atragă investitori”.

După ce, în anii 90, județele Moldovei deveniseră polul lohn-ului românesc, treptat și aceste afaceri s-au închis, iar forța de muncă a început să emigreze masiv spre Occident și în zonele mai bogate din țară, precum Bucureștiul.

La polul opus, Țara Românească, regiune în care București-Ilfov reprezintă principalul pol de atracție pentru investitori, a beneficiat de investiții, de politici publice, de facilități care au adus o creștere economică substanțială, care au atras ca un magnet forța de muncă, inclusiv din Moldova.

Așa s-a ajuns ca, potrivit datelor BNR, București-Ifov să atragă investiții străine directe de 49,2 mld.euro la nivelul anului 2018, iar județele din Nord-Estul țării de numai 1,92 mld.euro.

Dincolo de aportul la PIB, de situația investițiilor, de lipsa infrastructurii, nici în plan social idealurile unirii nu au devenit realitate. Salariile, principalul indicator al prosperității populației, au evoluat diferit în cele două regiuni.

În Vaslui, de exemplu, salariul mediu net a crescut, din 2014 până în prezent, cu numai 1.300 de lei, la 2.516 lei, în timp ce în București, venitul mediu net a ajuns anul trecut la 3.946 lei, în creștere cu 1.555 lei.

„În toți acești ani, mai ales după Revoluție, moldovenii au câștigat mai puțin ca cei din Muntenia. Iar acest lucru s-a transpus într-o degradare semnificativă a nivelului de trai, în toate sectoarele, de la sănătate la educație și cultură”, arată analiza.

Singurul județ care se apropie de situația din Capitală, din prisma salariilor, este Iași, care, pe fondul evoluției economice positive din ultimii ani (IT, telecom etc.), a raportat un salariu mediu net de 3.096 de lei în 2019, cu un avans aproape identic în cifre reale cu Bucureștiul.

La nivel național, în București se câștigă, de altfel, cele mai mari salarii, județele Moldovei aflându-se pe locurile 4 (Iași – 3.096 lei), 12 – Bacău (2.778 lei), 23- Botoșani (2.617 lei), 28 – Neamț (2.546 lei), 31 – Vaslui (2.516 lei).

Situația oarecum prosperă din București-Ilfov este, pe de altă parte, una singulară în fostul principat Țara Românească. Și aici, discrepanțele între locuitorii din Capitală și din celelalte județe din regiune s-au accentuat, sărăcia fiind la ordinea zilei în majoritatea județelor din Bărăgan și Oltenia.

Lipsa infrastructurii și scăderea puternică a forței de muncă în Moldova s-au tradus, în ultimii ani, și într-un recul semnificativ în privința apetitului pentru business, comparativ cu situația din Țara Românească.

Astfel, dacă în 2008 în cele cinci județe din Regiunea de Nord-Est se înființau 15.363 de firme și PFA-uri, în 2019 abia dacă au trecut de 13.000. La 30 noiembrie 2019, la Registrul Comerțului erau înregistrate 101.122 societăți active în Moldova, față de 220.625 cât erau în București.

Situația din Moldova nu este una unică la nivel național. Cu excepția unor poli de creștere economică, concentrați în jurul orașelor mari, precum București, Cluj, Timișoara, Brașov și Sibiu, restul județelor se zbat, de asemenea, în sărăcie.

„Dincolo de creșterea economică din statistici, România a ajuns, din punct de vedere economic, o țară cu trei viteze. Orașele mari au atras, în ultimii ani, cei mai mulți investitori și forță de muncă, oferind o performanță economică semnificativă. În plan secund, județele care gravitează în jurul acestor poli de creștere economică, au beneficiat, într-o oarecare măsură de o creștere economică pe orizontală, devenind zone de suport-logistic și producție pentru marile aglomerații urbane. În cel de-al treilea val se află județe precum Vaslui, Tulcea, Mehedinți, Harghita, Covasna, Teleorman, Olt, care au înregistrat un exod al forței de muncă, cu consecințe directe în dinamica business-ului local. Fără investitori, fără infrastructură, aceste regiuni s-au adâncit în sărăcie, devenind dependente de banii românilor plecați în Occident”, afirmă analiștii.

Potrivit acestora, actuala situație economico-socială riscă să se agraveze. Ieșirea din această buclă economică negativă poate fi realizată, potrivit experților, prin asumarea unui plan coerent de dezvoltare regională, printr-o reformă administrativă și prin direcționarea fluxurilor investiționale către zonele defavorizate, cu acordarea de facilități fiscale.

„Avem prea multe județe, o birocrație mult prea accentuată, avem nevoie de redesenarea hărții României pe zone de dezvoltare economică, cu manageri și proiecte viabile, pe fonduri europene, avem nevoie de infrastructură și voință politică. România este, din păcate, de prea mulți ani, sub domnia baronilor locali care, dincolo de afacerile personale, n-au contribuit cu nimic la atragerea investitilor, la crearea de locuri de muncă, la bunăstarea locuitorilor”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.