DOMENII CU MIZĂ ÎN VREME DE CRIZĂ. Antreprenor: „Numai din turism sau din agricultură România ar putea să se ridice suficient de mult”

Pentru că recesiunea pare să bată la ușă, unul dintre semnale fiind și acela al inflației negative (băncile centrale aruncă bani în piață și micșorează dobânzile foarte mult, până la negativ, astfel încât să încurajeze creditarea), două soluții de menținere a stabilității economice a țării în acest context ar fi turismul și agricultura, în viziunea antreprenorului Dragoș Anastasiu.

În ceea ce privește sectorul agricol, din păcate, potrivit spuselor lui Anastasiu, pentru a fi un real pilon al menținerii stabilității economice, inclusiv în contextul efectelor perverse pe care COVID-19 le-ar putea avea la nivel global, acesta trebuie să nu mai fie dependent de precipitații, iar cadastrul să fie definitivat la nivel de țară.

„Este absolut clar că vom avea de-a face cu impact economic. Acum, depinde foarte mult de noi, în ce măsură acest impact economic va fi sau nu foarte mare. (…) Putem acționa în mod rațional, în așa fel încât chiar dacă de jur împrejur vom avea avea de-a face cu o recesiune, la noi să nu fie recesiune. Numai din turism sau din agricultură România ar putea să se ridice suficient de mult, ca deși de jur împrejur am putea să avem de-a face cu o încetinire sau chiar recesiune, nouă, ca români, să nu ne meargă atât de rău. Depinde de fiecare dintre noi cum gestionăm această problemă.

Ce-am putea face în agricultură – mi-aș dori foarte mult să scăpăm de dependența de Doamne-Doamne. Cred că ar fi un prim pas semnificativ și terminarea o dată pentru totdeauna, la 30 de ani de la Revoluție, a cadastrului. Este greu să se facă investiții dacă proprietatea nu este clar stabilită și definită și greu să faci o producție eficientă dacă te bazezi doar pe câtă apă îți dă Dumnezeu”, a precizat antreprenorul cu ocazia unei conferințe de presă care a avut loc luni, 2 martie 2020, la sediul Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

Pe de altă parte, cu privire la soluția reprezentată de turism, o comunicare eficientă, chiar și în condiții de plan de contingență, dar și susținerea incoming-ului (n.r. – aducerea de străini în România) reprezintă elementele primordiale de combatere a efectelor unei potențiale recesiuni.

„În turism, n-am niciun dubiu că România trebuie să meargă pe incoming, adică să aducă străini în România. Asta este cheia. N-am niciun dubiu că se poate și n-am niciun dubiu că n-am putea să avem succes, dar pentru asta trebuie să facem o comunicare performantă. Or, fără bugete și fără o instituție de tip parteneriat public-privat, așa cum o cerem noi de peste 10 ani, cum o are Germania, cum o are Austria și alte țări, nu se va putea realiza.

Trebuie să facem PR, astfel încât lumea să înțeleagă care este realitatea din România. Atât. Nimic mai mult, nu să ne prezentăm ca și cum am fi buricul pământului, că nu suntem. Suntem în piață sub realitate. Nu este așa de complicat să comunici realitatea prin PR, prin măsuri relativ simple. Ne trebuie un buget și ne trebuie acea instituție, Organizația de Management a Destinației România”, a mai afirmat Dragoș Anastasiu.

Investițiile, marele atu

La rândul său, președintele CNIPMMR, Florin Jianu, spune că investițiile reprezintă cea mai importantă miză în lupta cu criza.

În plus, în condiții de recesiune, Jianu spune că nu trebuie tăiate salariile.

„Întotdeauna, atunci când te pregătești pentru a preîntâmpina o criză, trebuie să investești. Cheia în pregătirea pe care România trebuie s-o facă, se poate simplifica la un singur lucru – investiții. Nu trebuie să tăiem salarii, nu trebuie să strângem cureaua, nu trebuie să ne uităm de unde nu realizăm cheltuieli, ci în această perioadă, pentru a nu veni criza, statul trebuie să investească. Trebuie să investească în infrastructură, trebuie să investească în tot ceea ce înseamnă creșterea economică în domenii-cheie, tocmai pentru a impulsiona și a susține economia. Aceasta, singură, nu se poate susține în acest moment. Statul, în orice economie globală, este cel mai mare investitor și cel care, de altfel, dacă tot am vorbit de acele dobânzi negative, banii trebuie să ajungă în piață, banii trebuie să ajungă în investiții. Dacă banii ajung tot în domenii nesustenabile, atunci, de fapt, nu ne-am pregătit pentru absolut nimic”, a afirmat Jianu.

La rândul său, Dragoș Anastastiu a întărit afirmațiile lui Jianu și s-a dat exemplu pe sine, în condițiile crizei de acum un deceniu.

El a recunoscut că investiția în imagine și în resurse umane au reprezentat cheia menținerii business-ului la un nivel acceptabil.

„Trebuie să acționăm împotriva instinctului. Instinctul, frica ne spune să nu cheltuim banii. Așa acționăm. Eu, spre exemplu, acum 10 ani, am traversat criza absolut frumos pentru că în momentul în care toată lumea s-a închistat, eu am cheltuit pe imagine, am investit foarte mult în resursa umană. În momentul în care toată lumea spunea că este criză și că atunci era momentul să conservăm, a venit cineva, nu singur, că au fost mulți care au acționat la fel în România, care a investit”, a mai adăugat antreprenorul.

„Nu este vreo premieră mondială”

Întrebat dacă nu cumva împrumutul pe care l-a obținut România pentru prima oară în istorie, la dobânzi negative, însă în context global, ar reprezenta cumva un semn de început de recesiune, așa cum, de altfel, afirmă și economiștii, Anastasiu a replicat că este vorba doar de încrederea investitorilor.

„Dobânzi negative. Să știți că, Germania, de 5-7 ani se împrumută cu dobânzi negative. Adică nu este vreo premieră mondială. Dobânda, și la companii, ține, printre altele, nu numai de ce se întâmplă la nivel național și global, ci ține și de încredere. Este posibil ca acest prim pas să fie un semnal al piețelor că au încredere într-o politică guvernamentală mai transparentă, mai bazată pe dialog, mai bazată pe rațiune ș.a.m.d. Mă gândesc cum se întâmplă în business. Dacă prezint încredere, obțin mai bine. Dacă nu prezint încredere, obțin mai rău. Nu este complicat”, a mărturisit antreprenorul.

Se discută de siguranță tot mai mult, în condițiile în care Banca Central Europeană (BCE), de câțiva ani buni de zile, prin așa-numita relaxare cantitativă, plasează bani în piață și micșorează dobânzile foarte mult, astfel încât să încurajeze creditarea.

Iar asta se întâmplă, potrivit precizărilor făcute pentru Gândul.info de Ion Radu Zilișteanu, profesor de economie, fix în timpul crizelor financiare. În acel context, precizează el, uneori apare așa-numita deflație, în fapt o inflație negativă.

În momentul în care își face apariția inflația negativă, spune profesorul de economie, nimeni nu mai vrea să economisească pentru că economia nu funcționează cum trebuie. Atunci intervin băncile centrale care introduc bani în piață.

Faptul că România a reușit să se împrumute pentru prima dată la dobânzi negative, la șase luni, este tocmai pentru că mediul de dobânzi în euro este foarte scăzut.

Joi, 27 februarie 2020, România reușea să se împrumute pentru prima oară în istorie, la dobânzi negative, era anunțul făcut în deschiderea şedinţei de Guvern, de ministrul interimar al Finanţelor, Florin Cîţu.

Conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR), Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras, joi, 150 de milioane de euro de la bănci la o dobândă de – 0,11% pe an, printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discount, cu maturitatea reziduală la cinci luni.

Valoarea nominală a emisiunii a fost de 150 de milioane de euro, iar băncile au transmis oferte în sumă de 229.077.814 euro.

Sursă foto: Gândul.ro