ANALIZĂ. Sunt afirmaţiile lui Klaus Iohannis despre Ţinutul Secuiesc un motiv de decretare a stării de asediu?

Președintele Klaus Iohannis a lansat, miercuri dimineață, un atac dur la adresa PSD, acuzând social-democrații că „vor să dea Ardealul ungurilor”: „Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD, ce înțelegeri se fac în Parlamentul României”. Declarația șefului statului a venit în contextul proiectului privind autonomia Ţinutului Secuiesc, care a trecut de Camera Deputaţilor fără dezbatere sau vot.

Președintele și-a început declarația salutând în limba maghiară: „Jo napot kivanok, PSD”.

Apoi, Iohannis a declarat: „Este incredibil, dragi români, ce se întâmplă în Parlamentul României. PSD a ajutat UDMR să treacă prin Camera Deputaţilor o lege prin care dă autonomie largă Ţinutului Secuiesc. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD! Este incredibil ce înţelegeri se fac în Parlamentul României! În timp ce noi, eu, guvernul, celelalte autorităţi ne luptăm pentru vieţile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de această pandemie, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament, ca sa dea Ardealul Ungurilor”.

SOCIAL Rețetă prăjitură Tosca cu nucă de cocos. Desertul rapid, ideal pentru orice ocazie

18:39

EXTERNE Cine este Frank Gehry, arhitectul de renume mondial care a transformat clădirile în poezie

18:38

Potrivit proiectului, Ţinutul Secuiesc, care ar urma să fie compus din judeţele Covasna, Harghita precum şi „scaunul istoric Mureş”, ar avea un preşedinte cu mandat de patru ani. Proiectul de lege a iscat scandal în rândul politicienilor.

Ulterior, tot în cursul zilei de astăzi, Senatul a respins, în calitate de for decizional, cu majoritate de voturi, legea privind autonomia Ținutului Secuiesc. Proiectul de lege a primit 126 de voturi „împotrivă” și nouă voturi „pentru”.

Toate voturile în favoarea acestei inițiative legislative aparțin UDMR, în timp ce PNL, PSD, USR, PMP, ALDE și pro-România s-au poziționat „contra”.

Declaraţia lui Klaus Iohannis poate fi privită inclusiv din perspectiva faptului că, după 15 mai, nu mai poate prelungi starea de urgenţă, iar planul de rezervă ar putea fi declararea stării de asediu, notează Mediafax.

Ce înseamnă starea de asediu

Starea de asediu reprezintă ansamblul de măsuri cu caracter politic, militar, economic şi social, care se instituie în anumite zone sau pe întregul teritoriu al ţării, în scopul creşterii capacităţii de apărare a ţării, în situaţia iminenţei unei acţiuni sau inacţiuni îndreptate împotriva suveranităţii, independenţei, unităţii statului sau integrităţii teritoriale, se menţionează în ordonanţa de urgenţă 1 din 1999.

Potrivit actului normativ, şi starea de asediu, ca şi starea de urgenţă, se instituie de Preşedintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul Oficial al României, iar în termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, Preşedintele României solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate.

Spre deosebire de starea de urgenţă, în cazul stării de asediu coordonarea aplicării măsurilor dispuse prin decretul de instituire a stării de asediu revine, în principal, Ministerului Apărării Naţionale, condus în present de Nicolae Ciucă, fost consilier prezidenţial al preşedintelui Klaus Iohannis.

Conform articolului 25 din OUG 1/1999, pe durata stării de asediu se pot lua următoarele măsuri:

a) aplicarea măsurilor prevăzute în planurile aprobate, precum şi a altor măsuri pe care le consideră oportune;

b) închiderea frontierei de stat în întregime sau în zona în care a fost instituită starea de asediu, intensificarea controlului la punctele de trecere a frontierei care rămân deschise, precum şi a pazei şi supravegherii frontierei pe toată lungimea sa;

c) amplificarea activităţilor de producţie a societăţilor comerciale şi a agenţilor economici care, prin natura domeniului de activitate, au atribuţii în realizarea produselor cu destinaţie militară sau execută reparaţii la unele categorii de tehnică militară;

d) organizarea şi asigurarea cu prioritate a transporturilor pentru nevoile forţelor destinate apărării;

e) luarea măsurilor pregătitoare specifice de către autorităţile publice care au atribuţii la mobilizare şi război;

f) intensificarea măsurilor organizatorice şi de pregătire pentru protecţia civilă;

g) interzicerea circulaţiei rutiere, feroviare, maritime, fluviale şi aeriene pe diferite rute;

h) dreptul de a ordona unităţilor Ministerului de Interne competente să efectueze reţineri pe timp de 24 de ore. Arestarea persoanei reţinute se poate face pe baza mandatului dat de procurorul delegat.