CORONAVIRUS. Au fost descoperite noi moduri în care coronavirusul atacă organismul uman

COVID-19 a devenit virusul greu de ucis. Se întâmplă lucrul acesta după ce medicii descoperă în continuare noi căi prin care acesta atacă omul. Se știe despre coronavirus că poate afecta nu numai plămânii, dar și rinichii, inima, creierul, chiar și degetele de la picioare.

COVID-19, virusul greu de ucis

Toate acestea au făcut ca specialiștii să reevalueze COVID-19 și să se gândească la noi modalități de tratament, scrie The Washington Post.

Concret, coronavirusul ar intra în organism prin intermediul „coroanei” sale, în fapt niște protuberanțe de origine proteică. Virusul se folosește de forma acestor proteine ca de o „cheie” pentru a deschide „ușa” celulelor.

EXCLUSIV Mită de 450.000 de euro pentru un proiect de stocare a energiei, la Gheorgheni. Directorul unei companii din Slovenia și complicele său român au fost arestați sâmbătă seară. Gândul a aflat cine sunt persoanele implicate în dosarul DNA și publică toate detaliile afacerii

23:31

DIPLOMAȚIE Ce a obținut SUA după vizita lui Xi Jinping la Washington. China cumpără cărbune american, iar Washingtonul primește noi angajamente de la Beijing

22:14

Odată intrat, virusul „se deghizează”, schimbând aparența fizică a proteinei și mascând-o cu un înveliș de zaharuri (glicani) pentru a păcăli „alarma”, adică sistemul nostru imunitar.

Odată ce pătrunde în celulă, virusul poate să-și elibereze materialul genetic și se multiplică.

Medicii descoperă noi moduri în care coronavirusul atacă organismul uman

Oamenii de știință au mai descoperit că acest COVID-19, SARS și MERS sunt toate infecții de origine zoonotică, adică virusul își are originea în animale înainte de a ajunge la om.

Când un nou coronavirus face acest salt, de la un animal la om, folosește aceleași căi de intrare pe care le-a folosit și coronavirusul SARS: proteinele numite enzima Angiotensin convertaza 2 sau ACE-2.

Acești receptori diferă de la o persoană la alta și asta a dus la speculații că genetica poate explica de ce sunt variații așa de mari în privința simptomelor și de asemenea de ce unii oameni fac forme mai grave sau mai ușoare ale bolii.

De asemenea, un alt factor despre care se vorbește tot mai mult este cantitatea virală la care sunt expuși oamenii.

COVID-19 s-a dovedit a fi mai contagioasă decât MERS și SARS și, de asemenea, mai letală decât gripa. Cercetătorii au descoperit că SARS-CoV-2 are de 10 ori mai multă potență de a se lega de receptorii ACE-2 decât SARS. Cu cât „priza” e mai puternică, cu atât mai ușor va fi pentru virus să pătrundă în celulă, să se multiplice și apoi să se mute la următoarea gazdă.

Numai că replicarea coronavirusului nu merge întotdeauna după plan, iar erorile de codare dau naștere la mutații (care uneori sfârșesc prin a distruge virusul). Acest coronavirus nu suferă însă mutații foarte rapid, ceea ce înseamnă că orice tratament care va fi găsit va fi eficient pentru o durată mai mare de timp.

După aproape cinci luni de când acest microb a devenit cunoscut la scară planetară, este clar că se dovedește a fi mai imprevizibil decât un simplu virus respirator. Adesea atacă plămânii, dar poate lovi oriunde, de la creier până la degetele de la picioare.

Efecte asupra organismului

La început, medicii se concentrau pe tratarea plămânilor, dar acum mulți cercetători cred că ravagiile pe care le face boala vin de la două cauze care se întrepătrund.

Primul aspect ar fi distrugerile pe care virusul le provoacă vaselor de sânge, ducând la formarea de trombi și de aici la atacuri cerebrale, embolii, infarct etc. Asta se întâmplă pentru că virusul atacă direct celulele endoteliale ce căptușesc vasele de sânge.

Al doilea aspect este furtuna de citokine, răspunsul exagerat al sistemului nostru imunitar, care atacă propriile celule în încercarea de a elimina invadatorul.

În paralel cu a-i ajuta pe pacienți să respire, mulți doctori se concentrează pe tratarea reacțiilor inflamatorii pe care le poate produce virusul și pe capacitatea lui de a provoca trombi (cheaguri de sânge).