STATISTICI. Ce loc ocupă România la vânzările de pesticide în topul țărilor UE. Pactul Ecologic European va diminua și mai mult consumul

În urmă cu doi ani, România a ocupat locul șase în topul vânzărilor de pesticide la nivelul țărilor UE, după primii patru producători agricoli din blocul comunitar UE28, și anume Franţa, Spania, Italia, Germania şi Polonia.

Asta în condițiile în care dăunătorii fac ravagii în mod constant în culturile de rapiță, floarea soarelui, rapiță, porumb din România.

În plus, cifrele vor fi și mai mici în ceea ce privește vânzările de pesticide, în condițiile în care strategiile „De la fermă la consumator” și „Biodiversitatea”, părți integrante ale Pactului Verde European, își propun obiective numerice fără sens: 10% din terenurile agricole să fie scoase din circuitul de producție, cantitatea de produse fitosanitare utilizate să fie redusă cu 50%, 20% din consumul de îngrășăminte să fie eliminat, agricultura organică să ajungă la 25% din total, indiferent dacă există sau nu cerere pentru aceasta!

REACȚIE Ciprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”

00:03

DIGITALIZARE Sony va înceta să mai fabrice discuri fizice pentru jocurile video care vor fi lansate pe consolele PlayStation începând din ianuarie 2028

23:59

Potrivit datelor publicate miercuri, 2 iunie 2020, de Eurostat, în intervalul 2011-2018, vânzările de pesticide în UE au rămas stabile la 360 milioane de kilograme pe an.

Primele patru locuri din top reprezintă două treimi din vânzările anuale de pesticide la nivel european. În fruntea clasamentului se situează Franţa, cu peste 80 milioane de milioane de kilograme în 2018.

Prin comparație, în urmă cu doi ani, vânzările de pesticide de la noi din țară s-au situat la aproximativ 11 milioane de kilograme.

Categorii de pesticide din topul vânzărilor la nivelul țărilor UE

În ceea ce privește categoriile de pesticide comercializate în 2018, cele mai mari volume de vânzări au fost înregistrate la fungicide şi bactericide (45%), urmate de erbicide (32%), insecticide şi acaricide (11%).

Comparând anul 2018 cu 2011, datele Eurostat indică faptul că cele mai mari creşteri ale vânzărilor de pesticide a fost înregistrate în Cipru (94%), Austria (53%), Franţa (39%) şi Slovacia (38%).

Pe de altă parte, cele mai mari scăderi ale vânzărilor de pesticide au fost înregistrate în Portugalia (minus 43%), Irlanda ( minus 28%) şi Cehia (minus 27%).

Alte state care au înregistrat scăderi ale vânzărilor de pesticide sunt Italia, Olanda, Belgia şi România.

Franţa, Spania, Italia şi Germania sunt principalii producători agricoli din UE, reprezentând împreună 51% din suprafaţa totală utilizată în agricultură în UE şi 49% din terenul arabil din UE.

Nemulțumiri

O rată de reducere de 50% a consumului de pesticide până în 2030 nu este realistă și nu va avea efectul dorit de a crea un model de producție alimentară mai durabil în Europa, susțin reprezentanții industriei de protecție a plantelor din România.

Într-un document de poziție, aceștia își exprimă nemulțumirea și spun că eforturile necesare pentru atingerea acestui obiectiv vor fi greu de suportat de cei care vor trebui să le ducă la îndeplinire, cu mari sacrificii asumate și mai ales, luate unilateral.

„Vorbim în primul rând despre fermierii care nu au la dispoziție soluții de protecție suficiente, și vor avea și mai puține în anii următori, din cauza unei politici foarte dure de autorizare a produselor de protecție a plantelor în Europa”.

„Comisia Europeană a menționat în mod repetat că dorește ca Noul Pact Verde European din care fac parte cele două strategii să creeze o dezvoltare sustenabilă, solidă, rezistentă la șocuri și mai ales, inclusivă pentru toți cei care participă la aducerea sa la îndeplinire.

„Cum se va realiza acest ultim deziderat (nu vom lăsa pe nimeni în urmă!)? Obiectivele prezentate recent ar trebui să conducă agricultura și domeniile conexe într-o călătorie spre transformare pozitivă, nu fără sacrificii, dar în colaborare cu toate părțile implicate în producerea hranei”, susține Carmen Botez, director executiv al Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM).

Studii recente au demonstrat faptul că fermierul ar putea avea un randament semnificativ mai mic (10-40%) pentru șapte culturi importante, dacă s-ar elimina un portofoliu mare de substanțe.