JUSTIȚIE. Kovesi bate cu pumnul în masă la Bruxelles! Ce condiții pune noul procuror-șef european

Laura Codruța Kovesi, noul procuror-șef european, bate cu pumnul în masă la Bruxelles și pune condiții dure pentru ca EPPO (Parchetul Public European) să funcționeze optim. Într-un articol publicat în raportul anual al GRECO, fosta șefă a DNA atrage atenția asupra necesității apărării valorilor care stau la baza clădirii Uniunii Europene.

Printre aceste valori se numără și statul de drept, consideră Kovesi. Prin urmare, apărarea sa şi tragerea la răspunde a celor care comit abuz de încredere sunt esenţiale în menţinerea legitimităţii UE, în special într-un moment de criză de încredere.

Kovesi vrea să schimbe complet „paradigma în domeniul justiţiei penale”

Raportul anual al GRECO, organismul anticorupţie al Consiliului Europei, a fost publicat miercuri, 3 iunie, iar Kovesi are un articol în care vorbește despre „crearea Biroului Procurorului Public European (n.r. – EPPO), având potenţialul de a schimba complet paradigma în domeniul justiţiei penale”.

PORTRET Cine este omul cu care Bolojan și Cătălin Predoiu, fost ministru de Justiție și actual de Interne, au petrecut cu lăutari, după ce guvernul a dat ordonanțele tăierii. Mircea Roșca a fost condamnat penal

19:06

CONTROVERSĂ Apar noi detalii despre petrecerea la care a participat Bolojan. Câți bani ar fi trebuit să scoată invitații din buzunar: „E ziua lui șefu”

19:02

Ea îşi exprimă dorinţa ca EPPO să fie o instituţie „flexibilă şi orientată spre rezultate”, cu proceduri eficiente însoţite de o respectare strictă a „garanţiilor fundamentale ale persoanelor care sunt investigate”.

„Pentru a-şi îndeplini pe deplin misiunea, EPPO va trebui să fie total independent, să acţioneze doar în interesele UE, fără a primi comenzi de la autorităţile europene sau naţionale”, adaugă Kovesi.

Noul procuror-șef european mai spune că experienţa de la DNA România o face conştientă de provocările care o vor aștepta. De exemplu, o astfel de provocare va fi „navigarea prin particularităţile a 22 de sisteme juridice, care prevăd diferite garanţii pentru suspecţi şi reguli procedurale privind admisibilitatea probelor”.

În acest sens, cooperarea între Biroul Procurorului Public European şi statele membre non-participante, precum şi ţările terţe, este vitală.

Mai mulți bani pentru EPPO

Dar, „o altă provocare semnificativă, mai urgentă, va fi garantarea că EPPO are suficiente resurse pentru a-şi îndeplini rolul. Dacă vrem ca Biroul Procurorului Public European să poată investiga cu succes infracţiunile tot mai sofisticate şi să aducă valoare adăugată la cadrul de lucru existent, trebuie să aibă suficienţi procurori delegaţi, analişti, anchetatori financiari şi angajaţi auxiliari europeni pentru a procesa şi analiza toate informaţiile care vor veni, pentru a investiga fluxurile de bani complexe şi volumele uriaşe de date şi pentru a folosi tehnici investigative sub acoperire!”, mai precizează Kovesi.

În schimb, dacă nu se vor găsi soluţii corespunzătoare la aceste provocări, atrage atenţia Kovesi, există riscul ca EPPO „să devină o instituţie în mare parte formală, ceea ce ar reprezenta o dezamăgire gravă a aşteptărilor care au dus la crearea sa”.